Pe 15 august, milioane de credincioși ortodocși și catolici din întreaga lume prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători religioase din calendarul creștin.
Această zi marchează sfârșitul vieții pământești a Fecioarei Maria și ridicarea sa la cer, fiind sărbătorită cu mare evlavie de-a lungul secolelor.
Originea și semnificația sărbătorii
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria, deși nu există mărturii clare despre existența sa înainte de secolul al V-lea.
După Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul Fecioarei Maria a început să se dezvolte rapid.
Locul exact de origine al sărbătorii nu este cunoscut, dar se știe că mormântul Maicii Domnului și biserica ridicată deasupra lui pot fi vizitate în Ierusalim, lângă Grădina Ghetsimani.
Maica Domnului este considerată o figură centrală în lucrarea mântuirii, iar Adormirea sa reprezintă ultima mare taină din planul divin pentru oameni.
„După Învierea și Înălțarea lui Hristos, Adormirea Maicii Domnului este momentul final al mântuirii, încheind opera salvatoare a lui Iisus”, explică specialiștii în teologie.
Detalii din viața Maicii Domnului
Conform tradițiilor bisericești, Fecioara Maria a trăit mai mulți ani după înălțarea la cer a Fiului său, Iisus Hristos. Cu trei zile înainte de Adormire, Arhanghelul Gavriil i-a adus vestea trecerii sale la viața veșnică.
În mod miraculos, toți Apostolii, care erau răspândiți în lume propovăduind Evanghelia, au fost aduși la Ierusalim pe nori, pentru a fi prezenți la acest moment solemn.
Sfântul Ioan Damaschin scrie că în clipa Adormirii, Domnul însuși a coborât pentru a primi sufletul Fecioarei Maria în mâinile Sale.
Ea a rostit cu smerenie: „Fiule, în mâinile Tale îmi dau duhul meu”, apoi și-a dat duhul, ca și când ar fi adormit. Această trecere lină a fost lipsită de durerile morții, de unde și denumirea de „Adormire” a Maicii Domnului.
După Adormirea Fecioarei, trupul său a fost dus la mormântul pregătit în Ghetsimani. Conform tradiției, există două relatări principale despre ce s-a întâmplat după înmormântare.
Prima versiune afirmă că trupul Maicii Domnului a stat în mormânt timp de trei zile, după care a fost ridicat la cer într-un mod tainic.
A doua versiune sugerează că, în momentul în care Sfinții Apostoli Petru și Pavel se pregăteau să-l așeze în mormânt, trupul ei a fost ridicat la cer, rămânând în mâinile lor doar pânza în care era înfășurat.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este marcată de numeroase obiceiuri și tradiții populare, mai ales în mediul rural din România. În multe biserici din țară, credincioșii participă la slujbe și hramuri organizate în cinstea Maicii Domnului.
Femeile aduc bucate la biserică pentru a fi sfințite și împărțite în amintirea celor adormiți, iar fructele de toamnă, precum strugurii și prunele, sunt oferite în dar celor nevoiași.
Un obicei vechi este acela în care fetele nemăritate culeg flori din grădină pe care le duc la biserică și le așază pe icoane.
Se spune că acest gest le va aduce protecție în fața bolilor și necazurilor pe tot parcursul anului. De asemenea, femeile însărcinate sunt încurajate să se roage la Maica Domnului pentru o naștere ușoară și un copil sănătos.
Tot pe 15 august, încep petrecerile și târgurile de toamnă. Perioada dintre 15 august, cunoscută drept „Sfânta Marie Mare”, și 8 septembrie, numită „Sfânta Marie Mică”, este considerată favorabilă pentru semănături.
În Transilvania, există credința că dacă trandafirii înfloresc în această perioadă, toamna va fi lungă și caldă.
Superstițiile spun că în această zi nu este bine să-ți tunzi părul sau să te scalzi în ape curgătoare, deoarece rugăciunile tale către Maica Domnului nu vor fi auzite.
