În 2024, lumea a intrat într-o nouă etapă critică a crizei climatice, depășind pentru prima dată pragul de 1,5°C de încălzire globală stabilit prin Acordul de la Paris. Potrivit datelor furnizate de Copernicus Climate Change Service (setul ERA5), temperatura medie globală din acest an a atins 15,1°C, ceea ce reprezintă o creștere de 1,6°C față de perioada de referință 1850–1900.
Un prag simbolic și critic
Deși pragul de 1,5°C este considerat în mare măsură simbolic, depășirea sa într-un singur an atrage atenția asupra gravității schimbărilor climatice. Această valoare a fost determinată ca limită în Acordul de la Paris din 2015, cu scopul de a minimiza efectele negative asupra ecosistemelor și comunităților umane. Specialiștii subliniază, însă, că acest prag este valabil pentru tendințe pe termen lung, nu pentru valori individuale dintr-un an.
„Chiar dacă depășirea pragului de 1,5°C în 2024 nu reprezintă o trecere permanentă peste această valoare, este un semnal de alarmă clar. Arată un viitor în care astfel de valori vor deveni tot mai frecvente”, se arată într-o analiză publicată de InfoClima.
Luni record și zile cu anomalii severe
Anul 2024 a fost marcat de temperaturi extreme încă din primele luni. Din ianuarie până în iunie, fiecare lună a fost mai caldă decât cea corespunzătoare din oricare an precedent între 1940 și 2023. În plus, lunile iulie și august s-au dovedit a fi cele mai calde înregistrate vreodată.
Mai mult, aproximativ 75% dintre zilele anului au înregistrat anomalii termice de peste 1,5°C, iar în perioada 8-10 februarie, această anomalie a depășit chiar 2°C. Comparativ, în 2023 – anul anterior de record climatic – doar jumătate din zile au avut anomalii similare.
Impactul unei creșteri de 1,6°C
Creșterea aparent mică de 1,6°C poate fi înșelătoare. Specialiștii o compară cu febra unui organism uman, unde chiar și o diferență de câteva zecimi de grad poate semnala o problemă gravă. „Fiecare fracțiune de grad care se adaugă temperaturii globale ne apropie de efecte climatice ireversibile, cum ar fi topirea accelerată a ghețarilor, creșterea nivelului mării și intensificarea evenimentelor meteo extreme”, avertizează experții.
Această încălzire include atât efectele schimbărilor climatice cauzate de om, cât și variații naturale pe termen scurt, cum ar fi fenomenul El Niño.
Ce urmează?
Tendințele actuale indică o încălzire continuă, cu consecințe din ce în ce mai grave. O analiză realizată de Berkeley Earth arată că, dacă ritmul actual de creștere a temperaturii se menține, pragul de 1,5°C va fi atins în mod permanent până în 2032. Până în 2057, se estimează că încălzirea globală ar putea depăși 2°C.
Aceste proiecții subliniază urgența acțiunilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. „Fiecare zecime de grad pe care o putem preveni prin măsuri sustenabile contează. Avem nevoie de acțiuni imediate și coordonate la nivel global pentru a limita ritmul încălzirii și a proteja ecosistemele vulnerabile”, mai spun experții.
Concluzii alarmante, dar necesare
Anul 2024 rămâne un punct de referință în istoria crizei climatice. Depășirea pragului de 1,5°C, chiar dacă doar pentru un an, este o avertizare clară că timpul pentru măsuri decisive se scurge rapid. Schimbările climatice nu mai sunt o problemă a viitorului îndepărtat, ci o realitate prezentă, cu efecte care se intensifică pe măsură ce ignorăm necesitatea unor politici climatice sustenabile.
Pentru a preveni depășirea ireversibilă a acestor limite, este esențial ca națiunile să colaboreze și să accelereze implementarea soluțiilor verzi.
