Uniunea Europeană a făcut un pas important în lupta împotriva dezinformării, publicând recent o hartă detaliată a rețelelor prin care Rusia și China propagă informații false. Conform raportului oficial, peste 2.000 de canale, inclusiv mass-media de stat și conturi gestionate de serviciile de informații ale acestor țări, sunt implicate într-o strategie complexă menită să destabilizeze democrațiile occidentale.
Această descoperire vine într-un moment critic, în care fenomenul dezinformării afectează tot mai profund societățile europene, iar rețelele sociale joacă un rol esențial în propagarea informațiilor false. În cadrul „Romanian Digital Day”, eveniment desfășurat la Parlamentul European, specialiștii au tras un semnal de alarmă asupra impactului economic și social al dezinformării și asupra necesității unei reacții rapide și eficiente la nivel european.
Rețelele sociale – instrumentul principal al manipulării
Internetul este inundat zilnic de știri false și mesaje menite să manipuleze opinia publică. O astfel de situație a fost înregistrată recent în România, unde o informație falsă despre o presupusă implicare a țării într-un conflict armat s-a răspândit rapid pe rețelele sociale. Deși Guvernul a dezmințit categoric această afirmație, zvonul a continuat să circule, demonstrând cât de vulnerabilă este societatea în fața acestui tip de atacuri informaționale.
Conform statisticilor, aproape 70% dintre români sunt activi online, însă nu toți au abilitățile necesare pentru a distinge între o informație veridică și una falsă. Din acest motiv, România și restul Europei trebuie să investească mai mult în educație digitală și în dezvoltarea unor mecanisme eficiente de combatere a dezinformării.
Pierderi de miliarde de euro cauzate de dezinformare
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a subliniat în cadrul „Romanian Digital Day” că România nu este pregătită să contracareze eficient campaniile de dezinformare orchestrate de Rusia și China. Acesta a evidențiat importanța unei abordări coordonate la nivel european, menționând că există deja un cadru de reglementare – Digital Services Act – care oferă soluții concrete pentru combaterea acestui fenomen.
„Realitatea este că România nu este pregătită pentru a face față acestor tipuri de dezinformări și este nevoie de o acțiune europeană. La nivelul UE avem și un regulament, se numește Digital Service Act, care practic explică cum ar trebui să reacționăm ca stat și cum ne putem coordona cu partenerii europeni pentru a veni cu un răspuns rapid la această provocare. Amploarea fenomenului este una foarte mare”, a declarat Victor Negrescu pentru ProTv.ro.
Un aspect îngrijorător este și impactul economic al dezinformării. Potrivit datelor europene, statele membre pierd anual peste 60 de miliarde de euro din cauza informațiilor false care afectează economia și destabilizează mediul de afaceri. În plus, volumul de conținut manipulator este în creștere exponențială, iar metodele utilizate de statele străine devin din ce în ce mai sofisticate.
„Vorbim despre un impact bugetar de peste 60 de miliarde de euro anual, pe care îi pierdem la nivel european ca urmare a dezinformării. Volumul este unul exponențial, vorbim de mii de documente, mii de informații care circulă astăzi online, induse de statele pe care le-ați menționat, cu scopul de a perturba economia europeană și stabilitatea democratică”, a adăugat oficialul european.
Educația digitală – soluția pe termen lung
În fața acestei provocări, experții atrag atenția asupra necesității de a investi în educație digitală. Ana Maria Stancu, fondatorul RoboHub, consideră că, deși există măsuri precum sistemele de alertă timpurie (early alert), acestea nu sunt suficiente, deoarece știrile false ajung la public înainte de a putea fi eliminate de pe platformele sociale.
„Problema aceasta a dezinformării, de fapt, o avem de mai mult timp. Acum o vedem și mai mult decât în trecut, pentru că avem și aceste noi canale de comunicare care fac informația să se propage mult mai repede. Există deja niște măsuri pe care le-a luat, de exemplu, Guvernul din România și au încercat să facă un sistem de early alert, adică să semnaleze care sunt aceste știri și să le ceară rețelelor sociale să le dea jos.
Singura problemă este că, până să se întâmple acest mecanism și semnalează cineva, știrile respective ajuns deja la utilizatori și ei pot să le propage prin alte canale de comunicare private. Cea mai bună soluție este, într-adevăr, educația. Este soluția cea mai grea de realizat, însă este singura soluție pe termen lung”, a explicat Ana Maria Stancu.
Statisticile arată că mai puțin de jumătate dintre cetățenii europeni au capacitatea de a analiza critic o informație și de a distinge între fapte reale și știri false. Aceasta este o problemă majoră, deoarece expunerea la dezinformare poate influența alegerile politice, deciziile economice și percepția asupra securității naționale.
O strategie unitară la nivel european
Uniunea Europeană încearcă să găsească soluții rapide și eficiente pentru a limita efectele dezinformării. Publicarea hărții rețelelor de propagandă ale Rusiei și Chinei este un prim pas important, dar rămâne necesară o colaborare strânsă între statele membre pentru a combate eficient această amenințare.
Pe termen scurt, guvernele europene trebuie să îmbunătățească mecanismele de detectare și eliminare a știrilor false. Pe termen lung, educația digitală și dezvoltarea gândirii critice rămân cele mai eficiente metode pentru a proteja cetățenii de manipulările informaționale.
Într-o lume în care informația circulă mai repede ca oricând, capacitatea de a deosebi adevărul de fals a devenit o abilitate esențială. Iar Europa trebuie să acționeze acum, înainte ca dezinformarea să erodeze și mai mult încrederea publicului în instituții și democrație.
