Alegeri istorice la Vatican. Ce presupune conclavul pentru desemnarea succesorului papei Francisc

Vaticanul devine din nou centrul atenției mondiale odată cu deschiderea oficială a conclavului papal, eveniment solemn și plin de simbolism prin care va fi desemnat succesorul papei Francisc. Ceremoniile au început miercuri dimineață, la ora 11:00 (ora României), iar voturile propriu-zise au debutat de la ora 18:00.

Cardinalii s-au închis în Capela Sixtină: începe alegerea celui de-al 267-lea papă

După mai bine de două săptămâni de doliu universal, 133 de cardinali electori din peste 70 de țări au intrat în Capela Sixtină, unde vor rămâne izolați până când fumul alb va anunța noul Suveran Pontif. Într-un climat de discreție absolută, aceștia vor vota de patru ori pe zi – două tururi dimineața și două după-amiaza – până când unul dintre candidați va obține o majoritate calificată de două treimi.

Tradiția impune ca fiecare cardinal să depună un jurământ strict de confidențialitate, sub amenințarea excomunicării. Vaticanul a blocat rețeaua telefonică în interiorul orașului-stat și a interzis orice formă de comunicare cu exteriorul. Inclusiv personalul auxiliar – șoferi, medici, bucătari și agenți de pază – a fost obligat să depună același jurământ de tăcere.

Reprezentanții Bisericii vor fi cazați la reședința Sfânta Marta, dotată cu camere private, băi individuale și servicii de tip hotelier. Camerele le-au fost repartizate prin tragere la sorți, iar sejurul va dura până la finalul conclavului.

O alegere istorică și impredictibilă

Actualul conclav este cel mai numeros și mai internațional din istoria Bisericii Catolice. Conform arhiepiscopului Jean-Paul Vesco, „există cel puțin cinci sau șase cardinali cu profil puternic, dar niciunul care să pară un favorit clar”. Printre numele vehiculate se numără Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, și cardinalul conservator maghiar Peter Erdö.

Cardinalii numiți de Francisc – peste 80% din totalul electoratului – ar putea înclina balanța, însă analiștii avertizează că nu este garantat ca noul papă să continue reformele predecesorului său. Alegerea va fi influențată și de teme majore precum criza credibilității Bisericii, finanțele Vaticanului și echilibrul între tradiție și modernitate.

Cum are loc procesul votului papal

În fiecare rundă, cardinalii vor nota numele ales pe un buletin de vot cu inscripția latină „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”). Acesta este împăturit, depus pe o tavă de argint și introdus într-o urnă. Dacă după 33 sau 34 de tururi nu este desemnat un papă, va avea loc un balotaj între cei doi candidați cu cele mai multe voturi.

Buletinele de vot vor fi arse după fiecare tur, generând tradiționalul fum: negru, dacă nu s-a ajuns la un consens, sau alb, semn că a fost ales un nou cap al Bisericii Catolice. Momentul este transmis în direct și este urmat de tragerea clopotelor și de adunarea credincioșilor în Piața Sfântul Petru.

Ce urmează după alegerea noului papă

Imediat după alegere, cardinalul de rang înalt între diaconi îl întreabă pe ales dacă acceptă funcția:

“Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem?”. Dacă răspunsul este afirmativ, urmează întrebarea legată de numele papal: “Quo nomine vis vocari?”.

Apoi, noul papă se retrage în „Camera lacrimilor”, sacristia unde îmbracă pentru prima dată veșmintele papale – pregătite dinainte în trei mărimi – și iese să salute mulțimea, marcând începutul oficial al pontificatului său.