În ultima perioadă, tot mai mulți părinți se confruntă cu schimbări comportamentale neobișnuite la copiii lor, cauzate de expunerea excesivă la dispozitivele electronice. Copii care, până de curând, erau activi și sociabili, ajung brusc să devină retrași, agitați și, cel mai îngrijorător, dependenți de ecrane. Aceste schimbări pot ascunde o afecțiune tot mai des întâlnită: autismul virtual. Aceasta este o tulburare comportamentală apărută ca urmare a expunerii prelungite la tehnologie, care afectează în special copiii mici. Autismul virtual nu este o boală neurologică, ci este cauzat de lipsa interacțiunii cu lumea reală și de dominarea vieții cotidiene de către dispozitivele electronice.
Ce este autismul virtual?
Autismul virtual este un termen folosit pentru a descrie o serie de comportamente similare cu cele ale autismului clasic, dar cauzate de mediul în care trăiește copilul, caracterizat printr-o expunere constantă la tehnologii. Deși nu este încă recunoscut oficial ca o afecțiune în manualele de diagnostic, autismul virtual este tot mai des diagnosticat de specialiștii în sănătate mintală.
Copiii care petrec mult timp în fața telefoanelor, tabletelor sau televizoarelor pot dezvolta comportamente izolate, fără a mai răspunde corespunzător la stimuli din jur, cum ar fi atunci când sunt strigați pe nume sau când li se cere să stabilească contact vizual. De asemenea, pot manifesta tendința de a vorbi repetitiv sau de a prefera jocurile solitare, evitând interacțiunile sociale.
Cum se manifestă autismul virtual?
Comportamentele copiilor care sunt expuși excesiv la dispozitivele electronice sunt din ce în ce mai observabile. Părinții povestesc cum copiii lor devin agitați și nervoși atunci când li se ia telefonul sau tableta. Mulți copii refuză să mai participe la jocuri obisnuite și par absenti din realitatea înconjurătoare. În unele cazuri, aceștia pot ajunge să plângă isteric atunci când li se interzice accesul la dispozitivele electronice, un semn al dependenței de tehnologie.
La școală, copiii care petrec mult timp în fața ecranelor se confruntă cu dificultăți în menținerea atenției și în finalizarea sarcinilor. Este evident că aceștia sunt obișnuiți cu un flux rapid de informații, caracteristic mediului digital, iar acest lucru le afectează răbdarea și capacitatea de a se concentra în activitățile școlare, care necesită un tip diferit de atenție.
Cum poate fi tratat autismul virtual?
Diagnosticarea autismului virtual poate veni ca un șoc pentru părinți, deoarece schimbările comportamentale nu sunt întotdeauna ușor de observat și pot fi confundate cu alte probleme de comportament. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că tratamentul este posibil, dar necesită o intervenție constantă și de lungă durată. Terapia comportamentală este importantă pentru a ajuta copilul să învețe să reacționeze corespunzător în interacțiunile sociale. De asemenea, logopedia și terapia de integrare senzorială pot fi utile în recuperarea abilităților de comunicare și de procesare a informațiilor.
În plus, este important ca copilul să fie reconectat cu lumea reală. Aceasta presupune activități precum jocuri de exterior, interacțiuni sociale, sport sau lectură. Împreună cu implicarea activă a familiei, procesul de recuperare poate fi de succes, iar cu cât intervenția este mai rapidă, cu atât mai mari sunt șansele ca dezvoltarea copilului să fie normală.
Ce recomandă medicii?
Pentru a preveni autismul virtual, medicii recomandă părinților să stabilească limite clare și sănătoase în ceea ce privește timpul petrecut pe dispozitivele electronice. Specialiștii sugerează următoarele măsuri:
- Zero ecrane pentru copiii sub 2 ani, pentru a evita orice impact negativ asupra dezvoltării cognitive.
- Maximum 1 oră pe zi pentru copiii între 2-5 ani, iar acest timp să fie dedicat exclusiv conținutului educativ, sub supravegherea părinților.
- Timp limitat și controlat pentru copiii mai mari, pentru a încuraja activitățile fizice și sociale în afara tehnologiei.
- Înlocuirea ecranelor cu jocuri în aer liber, interacțiuni sociale și activități de imaginație, care ajută la dezvoltarea abilităților cognitive și emoționale ale copiilor.
Autismul virtual reprezintă un semnal de alarmă pentru părinți și profesioniștii din domeniul educațional. Creșterea copiilor într-un mediu dominat de tehnologie poate duce la dezvoltarea unor comportamente asemănătoare celor din spectrul autist, dar cu cauze complet diferite. În loc să lăsăm copiii să se dezvolte într-un mediu virtual, este important să îi încurajăm să interacționeze cu lumea reală și să participe la activități care dezvoltă abilități sociale și cognitive sănătoase. Astfel, autismul virtual poate fi prevenit, iar copiii pot crește sănătoși și echilibrați.
