Comisia Europeană a transmis statelor membre ale Uniunii Europene o solicitare clară: să creeze stocuri de alimente, medicamente, generatoare și materii prime pentru a face față mai eficient unor posibile crize precum invazii militare, pandemii sau dezastre naturale. Strategia vine în contextul unor riscuri tot mai prezente în Europa, iar planurile prevăd atât pregătirea populației, cât și consolidarea capacităților guvernamentale. De asemenea, Comisia își propune înființarea unor centre comune de achiziții și sprijinirea companiilor din domeniul sănătății pentru a asigura un răspuns rapid în situații de urgență.
Recomandări pentru stocuri de urgență la nivel european
Planul propus de Comisia Europeană include elaborarea unor liste detaliate de produse esențiale care ar trebui stocate de statele membre. Printre acestea se numără alimentele de bază, apa, medicamentele, generatoarele de curent, dar și materii prime importante pentru funcționarea industriei sau a infrastructurii critice. Ideea este ca fiecare țară să fie capabilă să gestioneze situații critice pe o perioadă scurtă, până când intervențiile europene comune pot fi mobilizate.
Modelul țărilor nordice și lecțiile din pandemie
Planurile Comisiei se bazează pe experiențele unor state membre care deja au sisteme de stocare funcționale. Finlanda, Estonia și Republica Cehă sunt exemple de țări care și-au pregătit de-a lungul timpului rezerve de bunuri strategice. În plus, pandemia de COVID-19 a evidențiat lipsurile din sistemele europene, în special în privința echipamentelor de protecție și a medicamentelor. Acea perioadă a arătat cât de vulnerabile pot fi chiar și cele mai dezvoltate economii în lipsa unor rezerve planificate din timp.
Liste actualizate și un centru pentru achiziții comune până în 2026
Comisia propune ca listele cu bunuri esențiale să fie revizuite periodic și adaptate tipului de criză: sanitară, militară sau ecologică. Până în 2026, se intenționează înființarea unui centru european pentru materii prime critice. Acesta va putea achiziționa resurse în comun pentru statele sau companiile care au nevoie, dar va avea și rolul de a gestiona stocurile strategice ale Uniunii.
Tot până în 2026, va exista o listă europeană clară cu medicamente și tehnologii medicale considerate prioritare, care vor fi supuse achizițiilor și stocării comune. Scopul este de a evita blocajele în aprovizionare și de a răspunde unitar și rapid la crizele din domeniul sănătății.
Finanțare europeană pentru inovație medicală
Pe lângă măsurile de prevenire, Comisia vrea să stimuleze și capacitatea de reacție prin investiții în cercetare și dezvoltare. Banca Europeană de Investiții va dubla până în 2027 bugetul unui program dedicat start-up-urilor și firmelor mici care dezvoltă soluții inovatoare în domeniul sănătății. Suma totală alocată va ajunge la 200 de milioane de euro, cu scopul de a accelera dezvoltarea de noi tratamente și tehnologii.
Un sistem de monitorizare a apelor pentru detectarea timpurie a bolilor
În cadrul aceleiași strategii, UE lucrează și la crearea unui sistem de monitorizare a apelor uzate. Acesta va funcționa ca un sistem de avertizare timpurie, detectând prezența unor boli infecțioase înainte ca acestea să se răspândească în populație. Astfel, autoritățile vor putea interveni mai repede pentru a preveni crizele sanitare.
Capacități deja existente și obiective viitoare
UE dispune în prezent de o flotă de avioane și elicoptere pentru stingerea incendiilor, precum și de echipamente medicale pentru intervenții rapide și spitale de campanie. Strategia actuală vine să completeze aceste resurse cu planuri pe termen lung, care să asigure o reacție mai eficientă și coordonată între statele membre.
Prin măsurile propuse, Comisia Europeană dorește să transforme lecțiile trecutului în politici concrete pentru viitor, astfel încât blocul comunitar să fie mai bine pregătit, indiferent de tipul de criză care ar putea apărea.
