Gaslighting-ul este o formă subtilă, dar periculoasă, de abuz emoțional care poate afecta serios încrederea unei persoane în propriile gânduri, emoții și percepții. În timp, cei care trec prin acest tip de manipulare ajung să-și pună la îndoială deciziile, memoria și chiar sănătatea mintală. Deși termenul este des folosit în mediul online și în pop culture pentru a descrie comportamente negative precum minciuna sau manipularea, adevăratul gaslighting presupune un tipar de comportamente toxice, repetate, cu impact profund. Psihologul Chivonna Childs, doctor în psihologie, a explicat pentru Cleveland Clinic ce este gaslighting-ul, cum poate fi recunoscut și ce măsuri pot fi luate dacă ești victima acestui tip de abuz.
Ce este gaslighting-ul
Gaslighting-ul este o formă de manipulare emoțională în care cineva încearcă în mod repetat să-l facă pe celălalt să-și pună la îndoială percepția realității și capacitatea de a lua decizii. Cu cât comportamentul este mai frecvent și se întinde pe o perioadă mai lungă, cu atât victima începe să piardă încrederea în sine și în ceilalți.
„Gaslighting-ul este o formă de manipulare emoțională prin care ești făcut să crezi că sentimentele tale nu sunt valabile sau că ceea ce crezi că se întâmplă, de fapt, nu se întâmplă”, a declarat Dr. Childs pentru Cleveland Clinic. „În timp, începi să îți pui sub semnul întrebării propria valoare, stima de sine și capacitatea mentală.”
Termenul „gaslighting” vine din piesa britanică Gas Light din 1938 și filmul Gaslight din 1944, unde un soț abuziv își manipulează soția ca să creadă că e nebună, cu scopul de a pune mâna pe averea ei.
Astăzi, termenul este folosit pentru a descrie o serie de comportamente nesănătoase care pot apărea în relații romantice, la locul de muncă, în familie sau în cercul de prieteni.
Comportamente frecvente de gaslighting
Gaslighting-ul nu este definit de un singur gest, ci de o serie de comportamente repetitive care au rolul de a controla și destabiliza psihic o persoană. Printre tehnicile folosite de cei care practică gaslighting-ul se numără:
- Îți spun că ești prea sensibil sau că exagerezi.
- Te învinuiesc pentru lucruri pe care nu le-ai făcut.
- Schimbă subiectul sau evită rezolvarea unei probleme.
- Neagă că ar fi greșit cu ceva.
- Contestă ceea ce spui că s-a întâmplat.
- Te fac să te simți vinovat pentru comportamentul lor.
- Te umilesc sau îți afectează încrederea în tine.
- Te izolează de cei apropiați.
- Te mint, subtil sau direct.
- Îți pun la îndoială deciziile și raționamentul.
- Îți minimalizează sentimentele.
- Îți învinovățesc constant reacțiile sau emoțiile.
- Refuză să-ți ofere informații importante.
„Persoana care face gaslighting poate nici să nu-și dea seama că face asta. Dar, indiferent de intenție, pentru cel care este victima, efectele sunt confuze și pot fi foarte dăunătoare”, a explicat Dr. Childs.
Cum îți dai seama că ești victima gaslighting-ului
Gaslighting-ul poate fi greu de identificat, mai ales pentru că se întâmplă treptat. Totuși, există semne care pot indica faptul că ești manipulat:
- Persoana respectivă nu-și asumă niciodată greșelile.
- Ți se spune des că îți amintești greșit ce s-a întâmplat.
- Ești făcut responsabil pentru comportamentele celuilalt.
- Nu primești niciodată scuze sincere.
- Ești etichetat ca fiind „nebun”, „prea sensibil”, etc.
- Ți se aduc aminte greșelile din trecut ca să fii făcut să te simți vinovat.
Și reacțiile tale pot fi un indiciu:
- Te simți neliniștit sau speriat când ești în preajma acelei persoane.
- Îți pui constant întrebări legate de propriile decizii.
- Îți ceri scuze chiar dacă știi că nu ai greșit.
- Nu te mai simți demn de atenția lor.
- Ieși din conflicte mai confuz decât ai intrat.
- Nu mai ai chef de lucrurile care îți plăceau înainte.
- Cei din jur observă că te-ai schimbat când vine vorba de această persoană.
Gaslighting-ul afectează sănătatea mintală, contribuind la apariția anxietății, depresiei și la pierderea încrederii în propria persoană.
De ce apare gaslighting-ul
Gaslighting-ul poate avea mai multe cauze. Unele persoane învață acest comportament încă din copilărie, crescând în medii în care manipularea era prezentă. Alteori, cei care recurg la astfel de tactici pot avea trăsături narcisice.
În unele cazuri, gaslighting-ul este făcut cu intenție, pentru a controla o altă persoană sau pentru a o răni emoțional. Alteori, comportamentul apare automat, ca un mecanism de apărare, fără ca persoana să conștientizeze ce face.
Poate fi și o formă de proiecție, prin care individul își mută atenția de la propriile greșeli și încearcă să dea vina pe altcineva, deturnând discuția pentru a evita confruntarea.
Ce poți face dacă ești victima gaslighting-ului
Dr. Childs oferă câteva recomandări pentru cei care se confruntă cu gaslighting:
- Identifică comportamentele. E important să recunoști tiparul, chiar dacă la început este confuz.
- Notează ce se întâmplă. Păstrează mesaje, fă capturi de ecran sau scrie într-un jurnal.
- Confruntă comportamentul. Spune-i persoanei ce face și cum te afectează.
- Ai grijă de tine. Practici precum respirația conștientă, meditația sau afirmațiile pozitive pot ajuta.
- Caută sprijin psihologic. Terapia te poate ajuta să-ți reconstruiești stima de sine.
- Sugerează terapie și pentru cealaltă persoană, dacă ai motive să crezi că nu face aceste lucruri intenționat.
- Terapia de cuplu poate fi o soluție dacă gaslighting-ul are loc într-o relație romantică și există dorința de schimbare.
Totuși, în cazurile în care comportamentul este intenționat și nu se schimbă, cel mai sănătos răspuns poate fi ieșirea din relație.
