Un studiu recent realizat de agenția franceză Anses (Agenția Națională pentru Securitatea Sanitară a Alimentației) arată că băuturile ambalate în sticle de sticlă conțin, în mod surprinzător, mai multe microplastice decât cele din sticle de plastic. Diferențele sunt considerabile, în unele cazuri de până la 50 de ori mai mari. Rezultatele contrazic percepțiile comune legate de siguranța sticlei față de plastic, iar cercetătorii indică drept cauză principală o vopsea poliesterică aplicată pe capacele metalice ale sticlelor de sticlă.
Niveluri ridicate de microplastice în băuturile din sticlă
Cercetătorii au analizat mai multe tipuri de băuturi disponibile în comerț: bere, apă, vin și sucuri carbogazoase, ambalate în recipiente din sticlă, plastic, aluminiu și carton. În toate tipurile de ambalaje au fost detectate microplastice, însă cele mai ridicate valori au fost descoperite în sticlele de sticlă.
În cazul băuturilor precum cola, limonadă, ceai și bere, ambalate în sticlă, au fost găsite în medie aproximativ 100 de particule de microplastic pe litru. Această valoare este de 5 până la 50 de ori mai mare decât cea înregistrată în recipiente din plastic sau aluminiu.
Apa îmbuteliată a fost singura excepție unde diferențele nu au fost la fel de mari. Nivelurile de microplastice din apa ambalată erau scăzute indiferent de tipul recipientului, atât în sticlele de sticlă, cât și în cele din plastic sau carton. Același lucru s-a observat și în cazul vinului, mai ales atunci când sticlele aveau dopuri clasice, fără capace metalice.
Cauza principală: capacele metalice și vopseaua de pe ele
Analiza realizată de Anses a indicat că sursa principală a microplasticelor din băuturile ambalate în sticle de sticlă nu este sticla în sine, ci capacele metalice care închid aceste recipiente. Capacele sunt acoperite la exterior cu o vopsea pe bază de poliester. În timpul procesului de transport și depozitare, ele se lovesc unele de altele, iar în urma acestor frecări apar zgârieturi fine, invizibile cu ochiul liber.
Odată ce aceste capace sunt aplicate pe sticle, fragmentele microscopice de vopsea poliesterică se pot desprinde și ajung în băuturile din interior. Cercetătorii au comparat compoziția chimică a microplasticelor găsite în lichid cu cea a vopselei de pe capace și au descoperit că acestea coincid.
Măsuri simple pot reduce contaminarea
Deși studiul nu include date despre efectele toxice ale acestor microplastice, autorii subliniază că problema ar putea fi abordată prin metode foarte simple. Una dintre soluțiile propuse este curățarea capacelor metalice înainte de utilizare, folosind aer comprimat și apă filtrată. Aceste măsuri ar putea reduce considerabil numărul de particule de microplastic care ajung în băuturi în timpul procesului de îmbuteliere.
Producătorii ar putea implementa aceste ajustări fără costuri majore și fără să fie necesare schimbări importante în procesele de producție. În plus, o revizuire a materialelor folosite pentru capacele sticlelor ar putea preveni contaminarea pe termen lung.
Imaginea sticlei, pusă sub semnul întrebării
Sticla este considerată, în general, un material ecologic și mai sigur decât plasticul, fiind des promovată ca o alternativă sănătoasă pentru ambalarea băuturilor. Cu toate acestea, rezultatele studiului Anses contrazic această imagine. Chiar dacă sticla în sine nu eliberează microplastice, accesoriile precum capacele pot deveni surse importante de contaminare.
Descoperirea pune presiune asupra industriei alimentare și a băuturilor să reanalizeze modul în care ambalajele sunt concepute și manipulate. Schimbarea unor detalii minore, precum modul de tratare al capacelor, poate avea un impact major asupra calității produsului final.
Studiul realizat de agenția franceză Anses evidențiază o sursă neașteptată de microplastice în băuturile ambalate în sticlă: capacele metalice acoperite cu vopsea poliesterică. Nivelurile descoperite sunt semnificativ mai mari decât cele din recipiente de plastic, contrar așteptărilor generale. Deși riscurile pentru sănătate nu sunt încă clare, industria ar putea lua măsuri simple pentru reducerea contaminării, îmbunătățind astfel siguranța produselor oferite consumatorilor.
