Cât moștenește soția după moartea soțului. Detaliul menționat clar în lege

Atunci când capul familiei se stinge din viață, iar averea trebuie împărțită între copiii acestuia și soție, uneori intervin neînțelegeri. Așa că, există o lege care spune clar care este dreptul soției în acest caz. Iată mai jos cât moștenește soția după moartea soțului, potrivit legii moștenirei reglementată de Codul Civil.

Legea moștenirii după Codul Civil

În unele cazuri, moștenirea dă naștere unor dispute aprinse, iar acest lucru se întâmple peste tot în lume, nu doar la noi.

Legea moștenirii, reglementată de Codul Civil, este una foarte clară, stabilind exact cum se împarte averea unei pesoane care a decedat.

Succesiunea sau moștenirea

Aceasta este modalitatea prin care familia poate beneficia legal de bunurile rămase în urma decesului unui membru al ei.

Care sunt drepturile stabilite de Legea nr.319/1944 în favoarea soției, în cazul în care soțul moare

• dreptul la moştenirea bunurilor soțului decedat și a bunurilor pe care cei doi le-au dobândit împreună pe timpul căsniciei
• dreptul special de moștenire asupra mobilelor şi obiectelor gospodăriei casnice . Aici intră și darurile de nuntă.
• dreptul la locuință temeporară în casa de locuit.

„Trebuie avut în vedere că soțul supraviețuitor beneficiază de aceste drepturi dacă a avut această calitate la momentul deschiderii succesiunii, adică la decesul soțului său.

Durata căsătoriei nu este importantă și nici dacă soții conviețuiau împreună sau erau despărțiți la data decesului. Ce este însă important e ca soții să fi fost căsătoriți legal la momentul decesului (deci să nu fi fost desfăcută căsătoria printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă)”, explică Avocatnet.

Cât moștenește soția după moartea soțului?

În cazul în care există un testament, bunurile sunt moștenite de persoanele trecute în testament.

În cazul în care se merge pe calea succesiunii legale, atunci moștenitorii pot fi:

• soțul supraviețuitor
• copiii defunctului
• ceilalți urmași ai acestora
• părinți și bunici ori străbunici (unde este cazul)
• alte rude până la gradul al patrulea

Astfel, există patru clase de moștenitori legali care cuprind toate rudele defunctului

• Clasa întâi: descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
• Clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
• Clasa a treia: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
• Clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).

Dreptul la moștenire al soțului supraviețuitor constă într-o cotă-parte din averea defunctului, ce este stabilită de lege în funcţie de clasa de moştenitori cu care vine în concurs. Astfel, cotele succesorale ale soţului supravieţuitor sunt:

• un sfert din moştenire – atunci când vine în concurs cu părinții defunctului respectiv cu descendenții defunctului (copiii),
• o treime din moştenire – dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (unul sau ambii părinți), cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului (frați, surori sau copiii lor);
• o jumătate din moştenire – dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
• trei sferturi din moştenire – dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului, se arată în Codul civil, la art. 972.