Actrița Olimpia Melinte, cea care a interpretat rolul principal în serialul de succes „VLAD” (PRO TV), a publicat recent primul ei volum pentru copii: „Serion Pantalon în Țara Amintirilor”. Este o carte atipică, pe care a scris-o împreună cu băiatul ei, Sasha, acum în vârstă de 7 ani, având ca inspirație prietenul lui imaginar. Despre cum l-a cunoscut pe Serion – prietenul imaginar al lui Sasha, cât de importantă este această carte pentru fiul ei, dar mai ales de când și-a descoperit pasiunea pentru scris, ne povestește Olimpia Melinte într-un interviu acordat în exclusivitate pentru EGO.ro.
”Povestea a fost scrisă în totalitate de mine, iar puștiul meu a venit cu mici ajustări”
EGO.ro: Felicitări pentru carte! Spune-ne cine este Serion Pantalon?
Olimpia Melinte: Este prietenul imaginar, din perioada grădiniței, al fiului meu.
Ai scris această carte împreună cu fiul tău. De fapt, care a fost întreg procesul?
A început ca o joacă. Ne imaginam tot felul de situații în care Sasha și Serion s-ar putea intersecta și uite așa am pornit la drum prin amintiri, iar eu l-am ghidat cu atenție spre propriile emoții. Povestea a fost scrisă în totalitate de mine, iar puștiul meu a venit cu mici ajustări, care au adus multă culoare și un strop de umor.
Te-au inspirat poveștile pe care ți le spunea sau ați inventat împreună un personaj?
Practic le-am făcut pe amândouă, doar că personajul principal exista deja.
Toți banii îi donează Fundației Metropolis
Ce cotă parte trebuie de fapt să-i dai lui Sasha din vânzarea cărților?
Cota parte a autorului, adică ce-mi revine mie din vânzarea poveștii, va merge spre Fundația Metropolis, pentru cazurile complicate la care lucrează de ani buni deja. În felul acesta îl învăț și pe Sasha că există copii care au nevoie de ajutor.
De ce o carte pentru copii?
Pentru că trăim într-o lume în care copiii au uitat să se bucure de povești. Sunt pierduți în online și în tehnologie, iar cărțile nu le mai sunt prieteni, confidenți sau sprijin, așa cum s-a întâmplat cu generația mea, de exemplu. Mi-am dorit să le aduc un strop de magie și să le reamintesc cât sunt de importante poveștile în dezvoltarea și în evoluția lor. Sper ca părinții să fie conștienți și ei de asta!
Când ai început să-ți așterni gândurile și de ce nu ai avut curaj până acum să scrii un scenariu de film?
Am scris deja un scurtmetraj, la care am început producția și de care sunt foarte mândră. Am dezvoltat împreună cu prietenele mele serialul online „Casting”, care s-a bucurat de succes, și ne-a adus întâlniri prețioase. Urmează și lungmetrajul, momentan se coace la foc mic (n.r. râde).
„Lumea jocurilor pe console nu a pus stăpânire pe el”
Crezi că dacă te-ai fi apucat de scris încă din copilărie, parcursul tău în viață ar fi fost altul sau crezi că orice lucru se întâmplă la timpul lui, cu un anumit scop?
Cred că actoria a fost și este chemarea mea, scrisul este ca o gară în care mai cobor din când în când. Îmi place, mă stimulează, dar nu-mi aduce satisfacția personajelor pe care le întâlnesc în fața camerelor sau pe scenă.
Apropo de copilărie? Cum a fost copilăria ta comparativ cu cea a lui Sasha, căci Ingrid este prea mică?
Avem foarte multe în comun. El inventează povești și se poate juca de dimineața până seara cu mașinuțele prin casă, așa făceam și eu, doar că eu mă jucam cu păpușile. Sasha este un copil foarte creativ și activ, iar lumea jocurilor pe console sau tehnologie în general nu a pus stăpânire pe el, așa că încă se bucură de micile plăceri ale copilăriei. Ce nu face și îmi pare rău că vremurile sunt cum sunt, nu iese la joacă afară, cu copiii din cartier, așa cum făceam eu. Dar pentru asta există vacanțele la Iași unde are și anturajul potrivit și libertatea totală. Așa cum era pentru mine Medgidia bunicilor.
Tu ai avut vreun prieten imaginar?
Nu, nu am avut. Doar poveștile ascultate în neștire la pick-up.
„Ai mei m-au îndrumat de mică să fac ce îmi place și m-au susținut”
Spune-mi, sincer, când ai auzit prima dată de Serion te-ai speriat sau ai intrat de la început în jocul lui Sasha?
M-am gândit inițial că poate are un al șaselea simț și poate vorbi cu oamenii care s-au mutat în altă dimensiune (n.r. zâmbește). Dar când am văzut că Serion este un puști simpatic, ce arată mai degrabă ca o schiță desenată de mâna unui copil, m-am liniștit.
În cazul tău ai pus mereu în practică imaginația bogată și talentul actoricesc sau abia în școala generală, liceu, ai început să te folosești de talentele tale?
Mereu m-am folosit de creativitate, la orele de română scriam cu plăcere compuneri sau eseuri, mai târziu am început să joc diferite roluri pe la serbări. Eram fericită să prezint câte un eveniment prin școală sau să mă ocup de organizarea unor petreceri cu diferite teme. Ai mei m-au îndrumat de mică să fac ceea ce îmi place și m-au susținut pas cu pas.
