Cartierul din București interzis pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Controversat și plin de istorie, cartierul Primăverii este un loc important din Bucureşti. Se știe că aici au locuit cei șapte șefi de stat: Carol al II-lea, Regele Mihai, Gheorghiu-Dej, Ceaușescu, Iliescu, Băsescu și Iohannis. Felul în care acest cartier s-a schimbat de-a lungul anilor, reflectă de fapt modul în care a evoluat chiar societatea românească.
Jurnalul a făcut o incursiune prin istoria cartierului Primăverii și a marcat cele mai importante momente de la înființare acestuia, până în prezent.
Cartierul din București interzis pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Cum a fost înființat cartierul Primăverii
Contractul de vânzare-cumpărare al cartierului Primăverii a fost semnat pe 23 septembrie, în anul 1933. Documentul a fost încheiat între bancherul Aristide Blank și primarul Bucureștiului din acea perioadă, Dem I. Dobrescu. Pentru tranzacția imobilului, a intervenit regele Carol al II-lea. Atât tranzacția cartierului, cât și intervenția regelui au fost acte de corupție. Carol al II-lea a primit la schimb două imobile: unul în cartierul Primăverii, iar celălalt situat pe strada Mircea Eliade.
În 1948, bolșevicii au instaurat haosul în cartierul din București interzis pe vremea lui Nicolae Ceaușescu
În cartierul Primăverii a fost linişte și pace până când și-au făcut apariția bolșevicii, în anul 1948. Aceștia au instaurat haosul, vandalizând și jefuind totul în cale. Cartierul Primăverii a primit denumirea de Cartierul „Roşu”, iar în perioada comunistă a devenit interzis. Accesul în cartier a fost permis doar demnitarilor sau celor care locuiau acolo.
Istoria s-a repetat după 45 de ani, când cartierul din București interzis pe vremea lui Nicolae Ceaușescu a fost atacat din nou. De data aceasta huliganii au vandalizat imobilele și i-au dat afară pe comunişti. Din anul 1990, cartierul devine un loc rău famat, preferat de hoți, proxeneți și prostituate. Aşa se face că, mai mulți infractori au ales să se mute în cartier, fiind atrași de renumele dobândit.
Deciziile importante care s-au luat în Cartierul Primăverii
De-a lungul anilor, in cartierul Primăverii s-au luat decizii importante care au influențat soarta României. Dintre acestea, cele mai notabile sunt:
- Participarea la cel de-al Doilea Război Mondial;
- Actul de trădare din 1940, când au fost cedate teritoriile din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herței URSS-ului de către regele Carol al II-lea și premierul liberal Gheorghe Tătărăscu;
- Cedarea Insulei Șerpilor, în 1948 către URSS de către Gheorghe Gheorghiu-Dej;
- S-a semnat Tratatul de bună vecinătate dintre România și Ucraina, semnat de Emil Constantinescu și Leonida Kucima, prin care s-a pierdut Insula Şerpilor. Acesta a fost încheiat pe 2 iunie 1997 și a fost considerat cel mai mare act de trădare. De asemenea, în 2017 teritoriile din Bucovina, Herța si Bugeac au fost cedate de bunăvoie;
Guvernul Adrian Năstase a decis privatizarea Petrom în Cartierul Primăverii
- Privatizarea unor societăți importante precum Romtelecom, IMGB, ARO Câmpulung, Semănătoarea, Sidex Galați, Combinatul Siderurgic Reșița, IPRS Băneasa, Balneoclimaterica Sovata, Petrom, RAFO Onești (a fost cel mai modern combinat de prelucrare a petrolului din sud-estul Europei), BANCOREX, Caritas, Safi Invest S.A., FNI. Aceste evenimente au avut loc sub mandatele lui Ion Iliescu;
- Sub conducerea guvernului Adrian Năstase s-a decis privatizarea Petromului;
- În 2006, guvernul Tăriceanu a cedat întreaga putere energetică a țării si toată distribuția energetică a fost privatizată în favoarea unor companii străine.
