În România, peste 3.000 de pacienți se află pe lista de așteptare pentru un transplant de organe, iar statisticile sunt alarmante: 20% dintre aceștia își pierd viața înainte de a putea beneficia de intervenția necesară. Această situație critică este agravată de scăderea constantă a numărului de prelevări de organe de la donatori în moarte cerebrală, ceea ce afectează grav capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde nevoilor pacienților.
Definiția și importanța morții cerebrale
Moartea cerebrală este un diagnostic medical bine definit, care se referă la starea pacienților care nu se vor mai trezi, chiar dacă inima le bate. Dr. Guenady Vatachki, director executiv al Agenției Naționale de Transplant (ANT), subliniază că „moartea cerebrală – acest diagnostic este unul științific. Sunt lucruri pe care Europa le face din anii ’60. Nu este ceva nou, nu este ceva scandalos sau disputat în vreun fel.” Cu toate acestea, în România, mai puțin de 1% dintre pacienții care ar putea fi declarați în moarte cerebrală sunt, de fapt, identificați ca atare, în contrast cu 5% din pacienții care își pierd viața în terapie intensivă.
Provocările în obținerea acordului de donare
Unul dintre cele mai dificile aspecte ale procesului de donare de organe este obținerea acordului din partea familiilor pacienților. Conf. dr. Carmen Pantiș explică:
„Este foarte, foarte greu să abordăm familia și să le explicăm de fapt că este vorba de un cadavru căreia îi bate inima.”
Coordonatorul de transplant joacă un rol esențial în acest proces, având responsabilitatea de a comunica cu delicatețe și empatie cu familiile, pentru a le explica opțiunile disponibile.
Pentru a îmbunătăți situația, Agenția Națională de Transplant și Colegiul Medicilor din România au semnat un protocol care vizează implicarea mai activă a personalului medical în prelevarea de organe.
„Încercăm să ne adresăm strict colegilor medici, în mod deosebit celor de ATI, neurologi, neurochirugi, medici de medicină de urgență”, a declarat dr. Pantiș. Această inițiativă are ca scop creșterea numărului de donatori și, implicit, reducerea listei de așteptare.
Statistici alarmante privind donarea de organe
Prof. dr. Vlad Brașoveanu, medic primar chirurgie generală, a subliniat că „lista de așteptare la Fundeni sunt 400 de bolnavi care așteaptă un transplant de ficat, la Iași 30-40 și cu cei de la CJ la nivel național sunt practic 450-500 de bolnavi care așteaptă un transplant de ficat.” Aceste cifre sunt îngrijorătoare, având în vedere că numărul donatorilor rămâne extrem de scăzut, cu aproximativ 5 donatori la un milion de locuitori.
În plus, lista de așteptare se extinde dincolo de 4.500 de persoane, incluzând pacienți care necesită rinichi, plămâni sau o inimă nouă. Din păcate, peste 1.100 de persoane au decedat în România din cauza lipsei de organe disponibile pentru transplant.
Conștientizarea și educația publicului
Pentru a aborda această criză, este esențială o campanie de conștientizare care să informeze publicul despre importanța donării de organe. Prof. dr. Cătălina Poiană, președinte al Colegiului Medicilor din România, a subliniat că „informare și conștientizare trebuie să fie cuvintele de ordine legate de acest subiect”. Implicarea comunității și educarea cetățenilor cu privire la procesul de donare pot contribui semnificativ la creșterea numărului de donatori.
Criza transplanturilor din România necesită o abordare urgentă și coordonată din partea autorităților, personalului medical și a societății civile. Cu un număr atât de mare de pacienți care așteaptă intervenții salvatoare, este esențial să se îmbunătățească procesele de identificare a donatorilor și să se promoveze donarea de organe ca un act de solidaritate și responsabilitate socială.
