Curtea Constituțională a României (CCR) a luat vineri o hotărâre fără precedent, anulând în totalitate alegerile prezidențiale desfășurate în luna noiembrie. Această decizie istorică vine în urma unor informații clasificate, recent desecretizate, care indică grave vicii de desfășurare a procesului electoral, incluzând interferențe externe și manipulări masive.
Ce a declanșat decizia de anulare
Hotărârea CCR a fost adoptată după o ședință maraton de peste cinci ore, convocată de președintele Curții, Marian Enache, joi noaptea. Decizia a fost justificată de apariția unor „elemente noi” din rapoartele desecretizate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care au evidențiat interferența unui „actor statal” în procesul electoral și manipulări orchestrate în campania electorală.
Conform comunicatului emis de CCR, întreaga desfășurare a alegerilor a fost compromisă:
„Procesul electoral a fost grav viciat, atât în timpul campaniei, cât și în ziua scrutinului. Alegerile vor fi reluate integral, Guvernul având obligația să stabilească o nouă dată pentru organizarea acestora.”
Documentele CSAT dezvăluie amploarea problemei
Decizia a fost luată în contextul publicării documentelor CSAT, care au scos la iveală o rețea complexă de influență și manipulare asociată campaniei candidatului independent Călin Georgescu. Raportul arată că o serie de conturi false pe platforma TikTok au fost activate cu doar două săptămâni înainte de alegeri, având ca scop influențarea alegătorilor prin dezinformare și mesaje populiste.
Mai mult, implicarea Federației Ruse în campania electorală a fost confirmată prin atacuri cibernetice și finanțări ilegale, alături de susținerea unor grupuri extremiste și culte religioase. Aceste grupuri sunt cunoscute pentru promovarea narativelor antieuropene, proruse și antidemocratice.
Contestațiile care au declanșat ancheta
În urma desecretizării documentelor, mai multe instituții și persoane au înaintat sesizări către CCR, cerând anularea alegerilor. Printre acestea se numără publicația Calea Europeană, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului din cadrul Academiei Române și SNSPA. De asemenea, Cristian Terheș, candidat în primul tur al alegerilor, a depus două contestații oficiale, susținând că fraudele electorale reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității naționale.
„Frauda continuă și acum. Este un atac direct asupra democrației noastre, iar implicarea unor actori externi face această situație extrem de periculoasă pentru viitorul României,” a declarat Terheș.
Ce urmează?
Decizia CCR de a invalida întregul proces electoral deschide o criză politică majoră, având în vedere că alegerile trebuie organizate din nou, de la zero. Guvernul va avea sarcina să stabilească o nouă dată pentru scrutin, într-un context extrem de tensionat, marcat de suspiciuni de fraudă și de implicare externă.
De asemenea, decizia ar putea avea implicații internaționale, având în vedere că liderii europeni urmăresc cu atenție situația din România. „Este esențial ca viitorul proces electoral să fie transparent, corect și lipsit de orice influență străină. Integritatea democrației românești este prioritară,” a transmis un oficial al Comisiei Europene.
Pentru România, această situație reprezintă un test crucial. Reluarea alegerilor prezidențiale va trebui să demonstreze că democrația poate fi apărată în fața atacurilor interne și externe.
