Un nou studiu desfășurat de cercetători de la Universitatea din California, Santa Barbara (UCSB) și Universitatea din California, Irvine, aduce dovezi fascinante despre modul în care sarcina influențează structura creierului uman. Studiul, care s-a bazat pe scanări detaliate ale creierului unei cercetătoare care și-a monitorizat evoluția cerebrală înainte, în timpul și după sarcină, dezvăluie schimbări semnificative la nivelul substanței cenușii și a materiei albe. Rezultatele oferă noi perspective asupra modului în care sarcina poate afecta creierul, deschizând calea pentru înțelegerea mai profundă a neurobiologiei maternale.
Schimbările creierului în timpul sarcinii: o micșorare a substanței cenușii
Unul dintre cele mai remarcabile rezultate ale studiului este reducerea volumului de substanță cenușie din creierul cercetătoarei. În medie, această reducere a fost de aproximativ 4%, afectând peste 80% din structura substanței cenușii. Aceasta include atât corpurile celulare ale neuronilor, cât și conexiunile dintre aceștia.
Conform Emily Jacobs, profesor asociat de științe psihologice și creierului la UCSB și co-autor principal al studiului, această scădere este similară cu cea observată în timpul pubertății, când creșterile hormonale determină tăierea țesutului cerebral în exces pentru o funcționare mai eficientă a creierului.
„Uneori, oamenii sunt alarmați când aud că volumul de substanță cenușie scade în timpul sarcinii, gândindu-se că nu poate fi un lucru bun. Totuși, această schimbare reflectă, probabil, o reglare fină a circuitelor neuronale”, a explicat Jacobs.
Aceasta subliniază faptul că, deși scăderea volumului de substanță cenușie poate părea îngrijorătoare, este mai degrabă un proces natural de optimizare cerebrală, similar cu alte etape de dezvoltare.
Modificări permanente și temporare
O altă constatare importantă a studiului este că anumite schimbări în creierul matern sunt permanente. „Multe dintre aceste schimbări par să fie ceea ce am putea numi gravuri permanente în creier”, a afirmat Jacobs, sugerând că sarcina poate remodela pe termen lung structura creierului.
Cu toate acestea, nu toate modificările observate au fost definitive. În timpul primului și celui de-al doilea trimestru de sarcină, cercetătorii au remarcat o întărire temporară a materiei albe, care reprezintă cablurile izolate dintre neuroni. Liz Chrastil, profesor asociat de neurobiologie și comportament la Universitatea din California, Irvine, a explicat că această întărire a materiei albe a făcut ca informațiile să circule mai eficient în timpul sarcinii.
„Ne gândim la materia albă ca la un tub sau un pai – când este robustă, apa, sau în acest caz informația, curge prin ea fără a fi deviată”, a detaliat Chrastil.
Cu toate acestea, după naștere, materia albă a revenit la valoarea de bază, sugerând că aceste modificări sunt temporare și strict asociate cu perioada sarcinii.
O participantă specială: cercetătoarea însăși
Un aspect inedit al acestui studiu este că Liz Chrastil, coautoarea principală, a fost ea însăși subiectul scanărilor. „Eu sunt participantul care a făcut toate aceste scanări”, a dezvăluit ea la o conferință de presă. Chrastil a fost scanată de peste douăzeci de ori în timpul sarcinii și la doi ani după naștere. Ea a explicat că procesul a fost unul intens, însă nu a suferit de complicații comune precum „creierul mamei” sau preeclampsia – o tulburare periculoasă a tensiunii arteriale în timpul sarcinii.
Aceasta face ca datele obținute de la Chrastil să fie o referință excelentă pentru viitoare studii comparate, în special cu privire la sarcinile complicate. Preeclampsia, de exemplu, poate afecta vasele de sânge din creier și crește riscul de accident vascular cerebral și demență vasculară. Alte afecțiuni, precum migrenele și scleroza multiplă, tind să se amelioreze în timpul sarcinii, însă nu se cunosc pe deplin mecanismele care conduc la aceste schimbări.
Hărțile detaliate ale creierului obținute de Chrastil pot oferi noi informații despre modul în care creierul se schimbă în mod obișnuit în timpul sarcinii și cum aceste procese diferă în cazul bolilor.
Implicațiile pentru sănătatea mintală și studiile viitoare
Deși acest studiu s-a concentrat pe o singură persoană, rezultatele sunt în concordanță cu cercetări anterioare realizate pe grupuri mai mari de mame. Magdalena Martínez-García, cercetător postdoctoral în neuroștiințe umane la UCSB, a subliniat că aceste rezultate sugerează că modificările cerebrale induse de sarcină ar putea fi un fenomen comun.
„Aceste schimbări ar putea fi reprezentative pentru o populație mai largă”, a explicat Martínez-García într-un e-mail către Live Science.
Elseline Hoekzema, neurolog care studiază neurobiologia sarcinii la Centrul Medical al Universității din Amsterdam, a susținut această afirmație, menționând că studiile pe grupuri extinse indică faptul că multe dintre aceste schimbări sunt recurente în rândul mamelor pentru prima dată.
În acest sens, Chrastil și colegii săi au lansat Proiectul Maternal Brain, un efort internațional dedicat colectării de scanări cerebrale similare de la mai multe persoane însărcinate. Scopul acestui proiect este de a înțelege mai bine cum sarcina afectează creierul și de a descoperi dacă aceste schimbări sunt specifice anumitor populații sau condiții de sănătate.
„Alți participanți și-au finalizat deja scanările, și toți arată același model de schimbare la același moment”, a spus Jacobs, sugerând că aceste modificări sunt consecvente în rândul celor studiați până acum.
