În ultima perioadă, tot mai mulți avocați au apărut pe rețelele sociale, cu scopul de a răspunde la întrebările adresate de români. Acesta este și cazul avocatei Gabriela Ursarescu. Ea se bucură de un succes răsunător pe TikTok, acolo unde este urmărită de peste 400 de mii de persoane. Recent, celebra avocată a spus ce drepturi are un copil vitreg la moștenire. Iată ce specifică legea!
Poate un copil vitreg să moștenească averea părinților săi vitregi?
Toți românii care petrec timp pe TikTok o cunosc, fără doar și poate, pe avocata Gabriela Ursarescu. Aceasta are milioane de vizualizări și se bucură de un succes uriaș pe celebra rețea socială.
Acolo, ea răspunde la întrebările urmăritorilor săi și multe postări au devenit virale. Recent, un român a întrebat-o dacă copiii vitregi își moștenesc părinții vitregi? Iată ce a răspuns Gabriela Ursarescu: ”Copiii vitregi nu moştenesc părinţii vitregi decât în situaţia în care se lasă un testament. Moştenitorii legali sunt copiii biologici”.
Care este ordinea moștenitorilor legali?
În cazul în care o persoană decedată a apucat să-și facă testamanetul, averea sa va ajunge, bineînțeles, la persoanele specificate în document. Dacă nu există un testament, se merge pe calea succesiunii legale, iar moștenitorii pot fi:
- Partenerul supraviețuitor;
- Copiii biologici și toți ceilalți urmași ai acestora;
- Părinți și bunici ori străbunici, unde este cazul;
- Alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.
Citește și Cum se împarte averea după moartea unei rude. Cine nu are sub nicio formă dreptul la moștenire!
Ce precizează legea?
Potrivit legii, moștenitorii de mai sus nu se pot prezenta toți deodată pentru a-și primi partea de moștenire, deoarece se ține cont de ordinea de mai sus. În funcție de această ordine se stabilește care este prioritatea succesorilor. De altfel, există patru clase de moștenitori legali, și anume:
- Clasa întâi (descendenți) – copiii și copiii acestora, adică nepoți și strănepoți (au dreptul la moștenire atât copiii naturali, cât și cei adoptați).
- Clasa a doua (ascendenți și colaterali privilegiați) – mai exact, este vorba de părinți (ascendenți privilegiați) și de frați sau surori (colaterali privilegiați), inclusiv descendenții acestora, precum copii sau nepoți.
- Clasa a treia (ascendenți ordinari) – bunici, străbunici (pe linie maternă sau paternă).
- Clasa a patra (colaterali ordinari) – mai exact, rudele până la gradul al patrulea, precum mătuși, unchi, veri primari sau frații și surorile bunicilor.
Prin urmare, părinții sau frații (din clasa a doua) nu vor avea dreptul la moștenire dacă cei din clasa întâi nu au renunțat la dreptul lor. În cazul moştenirii testamentare, lucrurile sunt și mai simple.
Testatorul poate să elimine din testament orice moștenitor, indiferent de clasă. Această acțiune poartă denumirea de dezmoștenire sau exheredare. Persoanele dezmoștenite pot fi menționate direct în testament ca dezmoșteniți sau indirect, prin simpla omitere din document.
Citește și Nora are dreptul la moștenire? Detaliile menționate clar în lege!
