Aceasta este una dintre cele mai des întâlnite întrebări, atunci când membrii familiei sunt nevoiți să facă succesiunea după o rudă decedată. Regulile de moștenire sunt aplicate prin lege. De obicei, moștenirea se duce la moștenitorii primei etape. Acesta include cele mai multe rude ale decedatului: soția, părinții și copiii. Iată mai jos tot ce trebuie să știți despre asta. Iată dacă nora are dreptul la moștenire sau nu.
Care sunt moștenitorii legali
Este important să știm că un soț este o persoană căsătorită cu un testator într-un registru înscris la testator. Toate celelalte forme de căsătorie nu sunt luate în considerare: eclesiastice, civile. Până la urmă, o astfel de căsătorie nu protejează interesele soților efectivi: ei nu primesc dreptul de a moșteni.
Soții, pentru a avea dreptul de a moșteni, trebuie să se căsătorească. În cazul în care căsătoria a fost încheiată în ajunul morții unuia dintre soți, soțul/ soția rămasă nu va mai intra în cercul moștenitorilor.
Potrivit avocaților, nora nu își moștenește socrul. Dacă există soț supraviețuitor și descendenți atunci aceștia vor moșteni toata averea în cotele prevăzute de lege. Vorbim de această regulă, mai ales când nu există un testament.
Cine are, de fapt, dreptul la moștenire
În cazul în care vorbim de moștenirea testamentară, moștenitorii sunt, bineînțeles, persoanele specificate în testament. Dacă se merge pe calea succesiunii legale, atunci moștenitorii pot fi:
- Soțul supraviețuitor;
- Copiii defunctului și toți ceilalți urmași ai acestora;
- Părinți și bunici ori străbunici, unde este cazul;
- Alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.
Este important de reținut este faptul că toți acești moștenitori nu se pot prezenta pur și simplu pentru a-și primi partea de moștenire deoarece există o ordine de preferință.
În funcție de această ordine se stabilește care este prioritatea succesorilor.
Care sunt clasele de moștenitori legali:
- Clasa întâi (descendenți) – copiii și copiii acestora, adică nepoți și strănepoți (au dreptul la moștenire atât copiii naturali, cât și cei adoptați).
- Clasa a doua (ascendenți și colaterali privilegiați) – mai exact, este vorba de părinți (ascendenți privilegiați) și de frați sau surori (colaterali privilegiați), inclusiv descendenții acestora, precum copii sau nepoți.
- Clasa a treia (ascendenți ordinari) – bunici, străbunici (pe linie maternă sau paternă).
- Clasa a patra (colaterali ordinari) – mai exact, rudele până la gradul al patrulea, precum mătuși, unchi, veri primari sau frații și surorile bunicilor.
„Dacă ceilalți moștenitori refuză drepturile, atunci averea revine soțului moștenitor. Cota pe care o poate primi soțul supraviețuitor este stabilită astfel”, după cum explică avocatul pentru Bundeangajat.ro.
Un sfert din moștenire dacă este împărțită cu descendenții (copii);
O treime din moștenire dacă este împărțită cu ascendenții privilegiați (părinți) și cu colateralii privilegiați (frați sau surori și copiii acestora);
O jumătate din moștenire dacă este împărțită numai cu ascendenții privilegiați ori doar cu colateralii privilegiați;
Trei sferturi din moștenire dacă este împărțită numai cu ascendenții ordinari (bunici) sau numai cu colateralii ordinari (rude până la gradul al patrulea), potrivit bundeangajat.olx.ro.
