De ce se pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei. De unde vine această tradiție

Ziua de 30 noiembrie marchează una dintre cele mai importante sărbători pentru creștinii ortodocși. Este Sfântul Andrei, iar cu oceastă ocazie se ține cont de o serie de tradiții și obiceiuri care s-au transmis din generație în generație. De ce se pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei, de fapt. Gestul este unul care s-a transmis din bătrâni.

Grâul încolțit, simbolul sărbătorii de Sfântul Andrei

Una dintre cele mai importante tradiții de Sfântul Andrei presupune să pui grâu la încolțit într-un vas, pe care să îl păstrezi în bucătărie. Se spune că fiecare membru al familie trebuie să pună grâu în alt recipient, în seara de 29 spre 30 noiembrie. Ghivecele cu grâu plantat se păstrează la căldură, în bucătărie, și se udă zilnic sau la două zile, pentru ca grâul să încolțească.

Vasele cu grâu răsărit se păstrează până după Anul Nou și se pun pe masa de Revelion. După ce începe următorul an, grâul poate fi dat la păsări sau la animale sau poate fi folosit pentru diferite rețete. Se spune că este păcat să fie aruncat, deoarece are o semnificație aparte.

De ce se pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei

Obiceiul de a pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei s-a transmis din generație în generație și are o simbolistică importantă. În trecut, în popor, oamenii aveau tot felul de superstiții pentru a afla cum va fi anul următor, cum va fi vremea sau ce recoltă vor avea.

Citește și: Rugăciunea pe care să o spui de Sfântul Andrei, pe 30 noiembrie. Cuvintele puternice, care te feresc de necazuri

Grâul pus la încolțit de Sfântul Andrei are rolul de a arăta dacă va fi un an roditor, dar și dacă va fi un an îmbelșugat pentru fiecare persoană în parte. Grâul simbolizează bogătia, belșugul, din acest motiv fiecare membru al familiei ar trebui să pună grâu într-un vas separat. Cu cât grâul crește mai mult până la Anul Nou, cu atât persoana care l-a plantat va avea parte de un an mai bun și mai roditor.

Această cereală are însă și o semnificație biblică. Din grâu se obține pâinea, care este considerată trupul Mântuitorului. Din pâine sfințită se face anafura, iar în combinație cu vinul, care este sângele Domnului, este folosită la împărtășanie.

Ce alte tradiții se respectă de Sfântul Andrei

• Grâul mai este folosit și de fetele care vor să se căsătorească. În noaptea de Sfântul Andrei, acestea își pun 41 de boabe de grâu sub pernă, iar dacă visează că cineva le fură grâul, se vor căsători în anul care vine.
• De Sfântul Andrei, se spune că lupii devin mai sprinteni și mai puternici. Pentru a proteja gospodăria și animalele domestice de aceste fiare sălbatice, nu se face treabă în ziua de 30 noiembrie. Nu se spală, nu se dă cu mătura, nu se aruncă gunoiul și nu se repară nimic în gospodărie.

Citește și: Cine a fost Sfântul Andrei. De ce i se mai spune „Cel dintâi chemat”

• Tot de Sfântul Andrei se spune că circulă strigoii. Tradiția spune că nu este bine să mai ieși din casă după lăsarea întunericului. Se agață usturoi la uși și la ferestre și toate vasele din casă se întorc cu gura în jos.
• Obiectele ascuțite, tăioase, nu se lasă afară în noaptea de Sfântul Andrei, pentru a nu le găsi strigoii. Acestea se ascund sau se încuie într-o încăpere.
• Se spune că în această zi de sărbătoare, nu este bine ca fetele să își pieptăne părul.