Ielele și Dansul Călușarilor de Rusalii. Rusaliile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox. Odată cu această sărbătoare au loc și o multitudine de tradiții și obiceiuri, păstrate din generație în generație. Printre ele se numără și Dansul Călușarilor sau Ielele. Iată ce semnificații au aceste datini.
Ielele și Dansul Călușarilor de Rusalii. Tradiții și obiceiuri
Sărbătoarea de Rusalii se mai numește și Pogorârea Sfâtului Duh sau Cincizecimea, pentru că la 50 de zile de la Înviarea Domnului Iisus Hristos, pe când apostolii săi erau toți adunați în același loc, Dumnezeu a trimis asupra lor Sfântul Spirit. Fiecare dintre Apostoli a văzut capetele celorlalți ca pe niște limbi de foc: “Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”.
În tradiţia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele, scrie Adevărul.ro. Potrivit etnografilor, pe timpuri, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare (Rusalii).
Rusaliile, spiritele morții
Conform credinței populare, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor.
Credincioșii din zona Bărăganului cred că Ielele sunt în stare să ia mințile oricui. Se spune că ele îi pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu respectă zilele sau dorm noapte sub cerul liber etc. Pentru a fi feriți de rele, oamenii își împodobesc locuințele cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, sfințite în Sâmbăta Rusaliilor.
Dansul Călușarilor, tradiție de Rusalii în Oltenia
Printre obieiurile din această zi de mare sărbătoare se numără și Dansul Călușarilor. Este întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.
De asemenea, un alt obicei păstrat cu sfințenie din moși-strămoși este „udatul nevesterlor”, în care bărbații își udă soțiile cu apă pentru a fi sănătoase și frumoase tot anul.
De ce se sfințesc ramurile de tei de Rusalii
În Oltenia se sfinţesc ramurile de soc, tei, rug de mure, jaleş pentru medicina populară, iar în Muntenia, Moldova şi Banat se purtau pelin şi altep plante de leac la brâu sau în sân pentru îndepărtarea ielelor. Se spune că aceste plante au puteri vindecătoare numai până de Sânziene.
“Ramurile de tei au o simbolistică aparte la această sărbătoare. Se crede ca teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor şi de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfinţesc la Biserica, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor din Bărăgan.
