Aspartamul, un îndulcitor artificial utilizat pe scară largă în băuturile dietetice și produsele alimentare fără zahăr, a fost subiectul multor dezbateri privind siguranța sa. Recent, cercetătorii au adus în atenție posibilele efecte negative ale aspartamului asupra sănătății cardiovasculare, sugerând o legătură între consumul acestuia și riscul crescut de afecțiuni cardiace.
Studiile recente și concluziile lor
Un studiu publicat în revista Cell Metabolism a investigat impactul aspartamului asupra sănătății cardiovasculare la șoareci. Cercetătorii au administrat șoarecilor o dietă care conținea 0,15% aspartam timp de 12 săptămâni, echivalentul consumului a aproximativ trei doze de băuturi dietetice pe zi la oameni. Rezultatele au arătat că șoarecii expuși la aspartam au dezvoltat plăci arteriale mai mari și mai bogate în grăsimi comparativ cu grupul de control. De asemenea, s-au observat niveluri crescute de inflamație, factori asociați cu un risc sporit de atac de cord și accident vascular cerebral.
Un alt studiu, realizat de Institutul Karolinska din Suedia și Universitatea Shandong din China, a analizat efectele aspartamului asupra șoarecilor și maimuțelor. Cercetătorii au constatat că șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi și colesterol, suplimentată cu aspartam, au prezentat o incidență mai mare a aterosclerozei și niveluri mai ridicate de insulină decât cei care au consumat zahăr. Aceste descoperiri sugerează că aspartamul ar putea influența negativ sănătatea cardiovasculară, deși aplicabilitatea directă la oameni necesită cercetări suplimentare.
Mecanisme posibile
Cercetătorii au explorat mecanismele prin care aspartamul ar putea afecta sănătatea inimii. Unul dintre acestea implică creșterea nivelului de insulină în organism. Aspartamul, fiind de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul, poate „păcăli” receptorii de dulceață din gură și intestin, determinând o eliberare crescută de insulină. Nivelurile ridicate de insulină pot contribui la formarea plăcilor de aterom în artere, crescând riscul de boli cardiovasculare.
Un alt mecanism propus implică semnalul imunitar CX3CL1, care devine activ în prezența unor niveluri ridicate de insulină. CX3CL1 se leagă de suprafața interioară a vaselor de sânge, atrăgând celule imune care pot declanșa inflamații și, ulterior, formarea plăcilor arteriale. Eliminarea receptorilor CX3CL1 la șoarecii hrăniți cu aspartam a prevenit acumularea plăcilor, sugerând un rol central al acestui semnal în procesul aterosclerotic.
Reacții din comunitatea științifică
Deși studiile pe animale oferă perspective valoroase, aplicabilitatea lor la oameni rămâne o provocare. Profesorul James Leiper, director de cercetare la British Heart Foundation, subliniază că, deși rezultatele studiilor pe șoareci sunt îngrijorătoare, acestea nu pot fi extrapolate direct la oameni fără cercetări suplimentare. El accentuează necesitatea unor studii clinice pe subiecți umani pentru a evalua impactul real al aspartamului asupra sănătății cardiovasculare.
În plus, Asociația Internațională a Îndulcitorilor (ISA) a emis o declarație în care afirmă că, contrar concluziilor studiilor pe animale, dovezile științifice disponibile arată că aspartamul nu afectează negativ sănătatea inimii. ISA subliniază că studiile clinice pe oameni nu au demonstrat efecte adverse semnificative asupra markerilor de risc cardiovascular, precum controlul glicemiei, lipidele din sânge sau tensiunea arterială.
Recomandări pentru consumatori
Având în vedere datele disponibile, este esențial ca persoanele care consumă produse îndulcite cu aspartam să fie informate și să adopte un consum moderat. Autoritățile de reglementare, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), consideră că aspartamul este sigur pentru consum în limitele dozei zilnice admisibile. Cu toate acestea, este recomandat ca indivizii să fie atenți la cantitățile consumate și să mențină o dietă echilibrată.
Pentru cei preocupați de posibilele efecte ale aspartamului, alternative naturale precum ștevia sau îndulcitorii pe bază de fructoză pot fi opțiuni viabile. Este important de menționat că orice modificare semnificativă în dietă ar trebui discutată cu un profesionist în domeniul sănătății, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni preexistente.
Deși studiile recente sugerează o posibilă legătură între consumul de aspartam și riscul crescut de afecțiuni cardiovasculare, dovezile actuale nu sunt suficiente pentru a stabili o relație cauzală clară. Cercetările viitoare, în special studiile clinice pe oameni, sunt necesare pentru a clarifica aceste aspecte și pentru a oferi recomandări precise. Până atunci, moderația și informarea rămân esențiale în consumul de îndulcitori artificiali.
