Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, prăznuită în fiecare an pe 21 mai, ocupă un loc important în calendarul ortodox și în inimile românilor. Aproximativ 1,75 milioane de persoane își serbează onomastica în această zi, purtând nume precum Constantin, Elena, Ileana sau Ilinca. Dincolo de latura religioasă și istorică, ziua este marcată de o serie de tradiții, superstiții și obiceiuri populare, unele dintre ele păstrate cu sfințenie din generație în generație. Un simbol aparte al acestei sărbători este bujorul, floarea considerată aducătoare de armonie și voie bună în familie.
Cine au fost Constantin și Elena
Împăratul Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (azi, Niș, Serbia), în secolul al III-lea. A rămas în istorie drept primul împărat roman care a legalizat creștinismul, prin Edictul de la Milano din anul 313. A fost un conducător vizionar, care a înființat orașul Constantinopol (actualul Istanbul) și a sprijinit construirea unor lăcașuri de cult creștine de mare importanță, precum Hagia Sophia. El este considerat sfânt și este prăznuit împreună cu mama sa, Elena, la 21 mai.
Despre împărăteasa Elena se spune că a fost o femeie milostivă, care a ajutat mulți creștini persecutați. Ea este cea care a găsit lemnul Sfintei Cruci și a ordonat construirea unor biserici în locurile sfinte din Ierusalim. Unul dintre cele mai cunoscute lăcașuri închinate acestor doi sfinți este Catedrala Patriarhală din București.
Bujorul: simbolul armoniei de Constantin și Elena
În tradiția românească, bujorul este considerat floarea armoniei și a liniștii în familie. De sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, este bine să fie aduși în casă cel puțin trei bujori îmbobociți. Se crede că aceștia aduc voie bună, împăcare și protecție asupra căminului. De asemenea, în această zi, un membru al familiei merge la biserică ducând trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, pâine și dulciuri făcute în casă, ca simbol al recunoștinței și al binecuvântării.
Cum a adoptat Constantin religia creștină
Înaintea unei bătălii decisive împotriva lui Maxențiu, Constantin a avut o viziune: o cruce luminoasă pe cer și mesajul „Întru acest semn vei învinge”. Îndemnat de Hristos într-un vis, a ordonat ca semnul crucii să fie pus pe steagurile armatei. A câștigat lupta și, drept urmare, a oferit libertate religioasă creștinilor și a devenit un protector al Bisericii. La scurt timp, creștinismul a fost recunoscut ca religie permisă în imperiu.
Obiceiuri și superstiții
Conform tradiției, în ziua de 21 mai nu se muncește ogorul, nu se sapă și nu se plivesc buruienile. Se crede că cei care muncesc în această zi vor avea recoltele distruse de păsări. Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”, deoarece se spune că în această zi păsările își învață puii să zboare.
În multe zone, este ultima zi în care se mai seamănă porumb, ovăz și mei. După această dată, ceea ce se seamănă nu mai rodește, potrivit credinței populare. Tot în această zi, păstorii decid cine va fi baciul și unde vor fi așezate stânele.
Superstiții de Sf. Constantin și Elena
Pentru a se proteja de forțele malefice, oamenii din mediul rural obișnuiesc să aprindă focuri mari în curte, în jurul cărora se adună cu toții. Prin aceste focuri sunt trecute și oile, pentru a fi ferite de boli și rele. Totodată, femeile stropesc gospodăria cu agheasmă și tămâiază pentru a alunga duhurile rele.
Un obicei vechi, denumit „Sperietoarea vrăjitoarelor”, presupune ca membrii familiei să bată cu linguri de lemn în vasele în care se fierbe laptele, strigând și bătând din palme, pentru a speria vrăjitoarele care ar putea fura laptele oilor.
