Rusaliile, cunoscute și sub denumirile de Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea, reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox. În 2025, această sărbătoare cade pe data de 8 iunie, o zi de duminică, iar a doua zi, luni, 9 iunie, este declarată zi liberă legală pentru toți angajații din România.
De ce Rusaliile sunt o sărbătoare cu o încărcătură spirituală specială
Această celebrare are loc la exact 50 de zile după Duminica Paștelui și comemorează momentul coborârii Duhului Sfânt asupra apostolilor lui Iisus, marcând începutul propovăduirii credinței creștine în lume. Conform tradiției biblice, în acea zi, apostolii au fost inspirați să vorbească în mai multe limbi, reușind astfel să transmită învățăturile lui Hristos unui număr cât mai mare de oameni.
Evenimentul amintit în Noul Testament, când Sfântul Duh a coborât asupra apostolilor, este considerat de teologi momentul fondator al Bisericii Creștine. Împreună cu sărbătoarea evreiască Shavuot, acest moment i-a adus pe apostoli într-o stare de rugăciune intensă. Când cei prezenți i-au auzit vorbind în limbi necunoscute, au fost uluiți și au crezut că sunt beți. Însă Sfântul Petru a lămurit situația, ținând prima predică creștină care a dus la convertirea a peste 3.000 de oameni.
Termenul „Rusalii” are rădăcini în latina „Rosalia”, sărbătoarea trandafirilor, legată de cultul roman al morților. În folclorul românesc, însă, Rusaliile au devenit zâne misterioase cu puteri magice, cunoscute și sub numele de iele.
Tradiții românești păstrate din generație în generație
În Duminica Rusaliilor, credincioșii participă la o slujbă specială numită „Vecernia plecării genunchilor”, în care se citesc șapte rugăciuni și se binecuvântează ramuri de tei și nuc. Aceste ramuri simbolizează limbile de foc care au coborât asupra apostolilor. Ele sunt duse acasă de credincioși și puse la icoane, iar după uscare, nu sunt aruncate, ci fie sunt arse, fie îngropate, ca semn de respect pentru natura sacră a sărbătorii.
În unele regiuni, cum este Ardealul, se practică ritualul „udatului nevestelor”, femeile fiind stropite cu apă pentru a avea parte de sănătate și frumusețe tot anul.
De asemenea, în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, oamenii obișnuiesc să ofere pomeni – oale împodobite cu flori și colaci – în memoria celor trecuți în neființă. În ziua Rusaliilor se împart farfurii frumos decorate pentru cei vii.
Superstiții și obiceiuri care persistă în mediul rural
Potrivit credințelor populare, în prima și a doua zi de Rusalii nu este bine să se muncească, nici în gospodărie, nici pe câmp. Se crede că spiritele Rusaliilor – care nu s-au întors în lumea de dincolo – pot aduce boală sau tulburări mentale celor care nu respectă aceste interdicții.
Pentru protecție, oamenii își pun pelin și usturoi la brâu sau după ureche. În trecut, unii își ungeau fruntea și bărbia cu usturoi pentru a ține la distanță „ielele”. Aceste zâne răzbunătoare, spune legenda, pedepsesc pe cei care nu le cinstesc cum se cuvine.
În zone precum Teleorman sau Olt, dansul Călușarilor este considerat un mijloc de apărare împotriva relelor aduse de Rusalii. Se crede că dansul are puteri tămăduitoare, mai ales pentru cei „loviți” de Rusalii.
Ce semnifică ziua liberă de Rusalii pentru români
Luni, 9 iunie 2025, românii se vor bucura de o zi liberă legală, ocazie perfectă pentru a petrece timp în familie, a merge la biserică sau a respecta tradițiile specifice. Rusaliile vin la doar 10 zile după Înălțarea Domnului și urmează Moșii de vară – o altă zi importantă de pomenire a morților.
Această zi liberă nu este doar un beneficiu legal, ci și o oportunitate de reconectare spirituală și de reîntoarcere la rădăcinile credinței și tradițiilor românești.
