În fiecare an, pe 15 august, creștinii ortodocși sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare sau Sântămaria. Este una dintre cele mai importante sărbători religioase dedicate Fecioarei Maria, marcată atât în mediul urban, cât și în cel rural, printr-o serie de tradiții și superstiții transmise din generație în generație. Considerată „Paștele verii”, această zi este prilej de rugăciune, pelerinaje și obiceiuri populare cu rădăcini vechi.
Două mari sărbători închinate Maicii Domnului
Biserica Ortodoxă cinstește Maica Domnului de două ori pe an: pe 15 august – Adormirea Maicii Domnului și pe 8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului, cunoscută ca Sfânta Maria Mică. Potrivit Tradiției Bisericii, Maica Domnului a trăit încă 11 ani după Înălțarea la cer a Mântuitorului, fiind vestită de îngerul Gavriil despre mutarea ei la viața veșnică. În momentul adormirii, se spune că s-au petrecut minuni: orbii și-au recăpătat vederea, surzii au auzit, iar bolnavii s-au vindecat.
Tradiția afirmă că trupul ei nu a rămas în mormânt, fiind ridicat la cer de Fiul său. Sfinții Apostoli au fost aduși prin lucrarea Sfântului Duh pentru a-și lua rămas bun, iar Apostolul Toma a găsit mormântul gol trei zile mai târziu, găsind doar giulgiul.
Originea și răspândirea sărbătorii
Sărbătoarea își are rădăcinile în Ierusalim, unde, aproape de Grădina Ghetsimani, se află mormântul Maicii Domnului și biserica ridicată pe acest loc. În Răsărit, praznicul a fost generalizat de împăratul bizantin Mauriciu (528-603), care a fixat data la 15 august. În Apus, răspândirea a fost realizată de Papa Teodor I (642-649).
15 august – și Ziua Marinei Române
Pe lângă importanța religioasă, 15 august este și Ziua Marinei Române, Maica Domnului fiind patroana spirituală a marinarilor. În porturile maritime și fluviale se organizează ceremonii și parade navale, iar în orașele de pe malul Dunării și de la Marea Neagră se desfășoară manifestări dedicate marinarilor.
Pelerinaje și locuri de închinare
Cel mai cunoscut pelerinaj din România cu ocazia Sfintei Marii este la Mănăstirea Nicula, unde credincioșii se adună pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Aceasta, pictată în 1691, este cunoscută pentru lacrimile pe care le-ar fi vărsat timp de aproape o lună, în 1699.
Tradiții și superstiții de Sfânta Maria
În cultura populară, ziua de 15 august este asociată cu numeroase obiceiuri:
- Pentru femeile însărcinate – se spune că, dacă nu muncesc în ziua din ajun (14 august), vor avea o naștere ușoară și un copil sănătos.
- Pentru fetele nemăritate – se recomandă spălarea icoanei Maicii Domnului cu apă de busuioc pentru a atrage norocul în dragoste.
- Ultima zi pentru culesul florilor de leac – plantele culese după această dată nu mai au puteri tămăduitoare.
- Pomenirea morților – femeile merg la biserică și împart struguri, prune și faguri de miere pentru cei trecuți la cele veșnice.
- Obiceiuri legate de anotimp – ciobanii coboară oile de la munte, iar bărbații schimbă pălăria cu căciula.
- Interdicții – nu se tunde părul și nu se aruncă, nu se merge înapoi și nu se aprinde focul în sobă, pentru a evita ghinionul.
Semnificația spirituală și liturgică
Adormirea Maicii Domnului are o rânduială liturgică unică în Biserica Ortodoxă. În această zi, credincioșii retrăiesc momente asemănătoare cu Sâmbăta Mare, fiind cântat Prohodul Maicii Domnului, iar Epitaful acesteia este purtat în procesiune în jurul bisericii.
Rugăciuni și acatiste speciale
Credincioșii obișnuiesc să citească în această zi Acatistul Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiți”, în care se cer ajutor, ocrotire și izbăvire de necazuri. Rugăciunile rostite pe 15 august sunt considerate de tradiție ca fiind cele mai ascultate din tot anul.
O zi de credință, dar și de obiceiuri străvechi
Adormirea Maicii Domnului rămâne una dintre cele mai îndrăgite și respectate sărbători din România. Este un moment de reflecție și rugăciune, dar și o zi în care tradițiile populare, unele cu vechime de sute de ani, se împletesc cu rânduielile bisericești. Fie că este marcată prin participarea la slujbe, pelerinaje, respectarea obiceiurilor sau simpla pomenire a celor dragi, această zi aduce comunitățile împreună în credință și speranță.
