Bourbonul, băutura care a devenit simbolul Americii și una dintre pasiunile oricărui bărbat care apreciază un whisky autentic, are o poveste surprinzătoare. De la zeii celtici ai izvoarelor termale și nobilii francezi care au dat numele Bourbon, până la fermierii din Kentucky care au transformat porumbul în aur lichid, istoria acestei băuturi este un amestec de mit, aventură și ingeniozitate. În cartea sa Kentucky Bourbon: The Essential Guide to the American Spirit, experta în whisky Susan Reigler deschide ușa unei lumi unde tradiția se întâlnește cu inovația, iar aroma fumurie a butoaielor arse spune povestea unei Americi în plină formare.
De la zeul Borvo la Casa de Bourbon
Potrivit Man’s Journal, totul începe în Galia preistorică, acolo unde celții îl venerau pe Borvo, zeul izvoarelor tămăduitoare. Cuvântul „boruo”, care însemna „izvor fierbinte”, are rădăcini comune cu termenii englezești „brew” și „boil”, care descriu procesul de fierbere, un pas fundamental în distilare. De-a lungul secolelor, numele zeului s-a transformat în Bourbon-l’Archambault, un mic orășel din centrul Franței.
În anul 913, regele Carol al III-lea al Franței i-a oferit castelul din Bourbon-l’Archambault unui nobil numit Aymar, primul „Lord de Bourbon”. De aici, titlul s-a transmis din generație în generație, iar familia Bourbon avea să devină una dintre cele mai influente din Europa. Câteva secole mai târziu, din această familie s-a ridicat regele Henric al IV-lea, primul monarh Bourbon al Franței și fondatorul primelor colonii franceze din America de Nord.
Cum a ajuns numele „Bourbon” în America
Povestea bourbonului ca băutură începe mult mai târziu. În 1776, strănepotul lui Henric al IV-lea, regele Ludovic al XVI-lea, a trimis provizii armatei continentale americane în timpul Războiului de Independență. În același timp, Virginia a încurajat coloniștii să se stabilească în vest, oferindu-le terenuri dacă ridicau o cabană și cultivau porumb.
Pe atunci, coloniștii americani beau în principal rom, produs în New England din trestie de zahăr adusă din Caraibe. După izbucnirea războiului, importurile s-au oprit, iar fermierii s-au orientat către cereale locale. În statele nordice a apărut whisky-ul de secară, dar în Kentucky, unde porumbul creștea mai bine, distilatorii au folosit acest ingredient.
Așa s-a născut bourbonul, un whisky făcut din cel puțin 51% porumb, care, datorită călătoriilor lungi pe râurile Ohio și Mississippi, căpăta culoare și arome speciale în butoaiele de stejar ars. Se spune că butoaiele purtau inscripția „Old Bourbon County”, iar când ajungeau la New Orleans, francezii exilați pe faimoasa Bourbon Street au început să numească băutura „Bourbon whiskey”.
Prima mențiune oficială a bourbonului
Primul anunț public în care apare expresia „Bourbon Whiskey” datează din 1821, într-un ziar din Paris, Kentucky. Firma Stout & Adams vindea, pe lângă cafea și orez, „Bourbon Whiskey de calitate superioară”. Până la sfârșitul acelui deceniu, mai multe distilerii foloseau deja termenul pentru a-și promova produsele.
După Războiul Civil American, micile distilerii de fermă au fost înlocuite de fabrici comerciale, dar totul s-a prăbușit odată cu Prohibiția din 1920. Doar câteva companii au supraviețuit, unele mutând producția în Mexic. Când interdicția s-a încheiat în 1933, industria a fost nevoită să renască din cenușă, iar Al Doilea Război Mondial a pus-o din nou pe pauză, când majoritatea distileriilor au fost transformate pentru a produce alcool industrial.
Bourbonul devine „spiritul Americii”
În 1964, președintele Lyndon B. Johnson a semnat legea care declara bourbonul „un produs distinctiv al Statelor Unite”. Regulile erau clare: cel puțin 51% porumb în compoziție, distilare la maximum 80% alcool, maturare în butoaie noi de stejar ars și un conținut minim de 40% alcool în sticlă.
Această recunoaștere oficială a făcut din bourbon o băutură cu denumire protejată, la fel ca șampania sau coniacul francez. Totuși, în acea perioadă, popularitatea whisky-ului era în scădere. Tinerii anilor ’60 și ’70 preferau berea sau cocktailurile ușoare, iar distileriile se luptau să supraviețuiască.
Renașterea bourbonului și apariția Kentucky Bourbon Trail
În anii ’90, lucrurile s-au schimbat. Americanii au început să se intereseze din nou de originea mâncării și băuturii lor. Bourbonul, cu legătura sa puternică de pământul din Kentucky, a devenit din nou atractiv. Trei femei – Peggy Noe Stevens, Doris Calhoun și Donna Nally – au avut ideea care a transformat totul: Kentucky Bourbon Trail.
Creat oficial în 1999, traseul includea la început doar șapte distilerii care ofereau tururi publice. Azi, peste 3 milioane de oameni vizitează anual distileriile din Kentucky, iar traseul numără peste 30 de opriri, mari și mici.
Industria generează peste 9 miliarde de dolari pentru economia statului, oferă locuri de muncă bine plătite și transformă Kentucky într-o destinație turistică de top. În prezent, aici se află peste 12 milioane de butoaie de bourbon în proces de maturare, mai multe decât locuitorii statului.
Bourbonul, băutura care spune o poveste
De la fermierii care au folosit porumbul pentru a face un whisky unic, până la distileriile moderne cu baruri, restaurante și cursuri pentru pasionați, bourbonul și-a păstrat esența: o băutură americană născută din curaj, ingeniozitate și respect pentru tradiție.
