Nutriția rămâne unul dintre cele mai populare și dezbătute subiecte în rândul publicului larg. De la câtă proteină ar trebui să consumăm și până la efectele reale ale cafelei sau ale apei calde cu lămâie, circulă o mulțime de informații — unele corecte, altele înșelătoare. Pentru a aduce mai multă claritate, publicația The New York Times a realizat o listă cu cele mai utile concluzii din conversațiile recente cu experți în nutriție. Lista include zece idei care răspund unor întrebări des întâlnite despre alimentație, sănătate digestivă, somn și obiceiuri zilnice.
Cafeaua poate fi legată de o îmbătrânire sănătoasă
Consumul regulat de cafea a fost asociat cu riscuri mai mici de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și unele forme de cancer. O cercetare recentă a arătat că femeile care au consumat cantități mari de cafeină în perioada de mijloc a vieții au avut șanse mai mari de a îmbătrâni sănătos – fără boli cronice sau tulburări cognitive – comparativ cu cele care au consumat mai puțină cafeină.
Această legătură nu înseamnă că mai multă cafea este întotdeauna mai bună, dar susține ideea că băutura poate avea efecte benefice asupra sănătății pe termen lung, mai ales dacă este consumată fără adaosuri nocive, cum ar fi zahărul sau frișca.
Nicio băutură alcoolică nu este „mai sănătoasă” decât alta
Mulți oameni cred că anumite băuturi alcoolice, precum vinul roșu sau lichiorurile clare, sunt mai puțin dăunătoare decât berea sau whisky-ul. Dar, spun specialiștii, „alcoolul este alcool”. Indiferent de formă, consumul regulat sau în cantități mari poate crește riscul de boli grave, cum ar fi cancerul și bolile de inimă.
Există, totuși, câteva strategii pentru a reduce daunele: evitarea consumului pe stomacul gol, hidratarea corespunzătoare și limitarea cantității pot face diferența. Însă nu există un tip de alcool care să fie „sănătos”.
Cantitatea de proteină necesară nu este aceeași pentru toți
Pe internet circulă adesea ideea că oamenii nu consumă suficientă proteină și că ar trebui să dubleze sau chiar să tripleze aportul zilnic. Experții atrag însă atenția că majoritatea persoanelor care au o dietă echilibrată obțin suficientă proteină prin alimentația obișnuită.
Există totuși categorii – cum ar fi sportivii, vârstnicii sau cei care se recuperează după boli – care pot avea nevoie de mai multă proteină. Pentru restul populației, suplimentarea excesivă nu aduce beneficii dovedite.
Nu este obligatoriu să ai scaun zilnic
Un alt mit des întâlnit este acela că trebuie să ai un scaun în fiecare zi pentru a fi „sănătos”. Gastroenterologii explică faptul că frecvența normală poate varia mult de la o persoană la alta. Pentru unii, este normal o dată la două zile, iar pentru alții, de două ori pe zi.
Mai important decât frecvența este confortul: dacă nu apar balonări, dureri sau alte simptome, nu este un motiv de îngrijorare.
Apa caldă cu lămâie nu este o băutură miraculoasă
Se spune despre apa caldă cu lămâie că ajută la slăbit, detoxifiere și digestie. Specialiștii spun că aceasta poate contribui la hidratare și aduce vitamina C, dar nu „arde grăsimea” și nu elimină toxinele din corp, cum afirmă unele surse online.
Este o alegere bună pentru cei care vor să evite băuturile îndulcite, dar nu are efecte spectaculoase în sine.
Proteina nu vine doar din carne
Mulți asociază proteina exclusiv cu alimentele de origine animală, în special carnea roșie. Însă există numeroase surse vegetale și lactate care oferă proteină de calitate: lintea, năutul, fasolea, tofu, ouăle, iaurtul grecesc și peștele sunt doar câteva exemple.
De altfel, reducerea consumului de carne procesată poate ajuta la prevenirea unor boli cardiovasculare și a unor tipuri de cancer.
Există cereale de mic dejun sănătoase, dar trebuie alese cu atenție
Cerealele sunt adesea criticate pentru conținutul mare de zahăr, dar nu toate sunt la fel. Nutriționiștii recomandă să citim cu atenție etichetele: cele mai bune opțiuni au fibre multe, proteine și cât mai puțin zahăr adăugat.
Este bine să evităm cerealele cu arome artificiale sau culori intense, care de obicei indică prelucrare excesivă și adaosuri inutile.
Ouăle sunt nutritive, dar trebuie gătite corect
Ouăle au fost cândva considerate un risc pentru inimă din cauza colesterolului, dar cercetările recente arată că efectul colesterolului din alimente asupra organismului este limitat. Un ou mare oferă aproximativ 6 grame de proteină și puține calorii.
Cu toate acestea, trebuie gătite bine pentru a preveni infecțiile. Ouăle moi, cu gălbenușul lichid, pot prezenta riscul de salmonella, mai ales dacă provin din surse nesigure.
Alimentația influențează somnul
Se discută frecvent despre legătura dintre ce mâncăm și cât de bine dormim. Anumite alimente, precum sucul de cireșe amare, kiwi sau nucile, pot contribui la un somn mai liniștit.
Totuși, efectele cele mai importante vin din rutina alimentară generală. Mesele consistente, bogate în grăsimi sau alcoolul consumat seara pot perturba somnul, în timp ce o alimentație echilibrată, luată la ore regulate, ajută la un somn de calitate.
Alimentele ultraprocesate sunt mai periculoase decât par
Multe produse din supermarketuri – biscuiți, sucuri, mezeluri, sosuri ambalate – intră în categoria alimentelor ultraprocesate. Studiile le leagă de apariția bolilor cronice precum diabetul de tip 2, obezitatea și unele tipuri de cancer.
Problema este că aceste alimente sunt greu de identificat doar după ambalaj, iar reclamele pot induce în eroare. De aceea, este important să citim lista de ingrediente și să alegem alimente cât mai simple, cât mai puțin procesate.
Multe dintre ideile populare despre alimentație au nevoie de corecturi și explicații. Proteinele, cafeaua, alcoolul sau ouăle sunt frecvent interpretate greșit. Cu ajutorul cercetărilor și al sfaturilor de la specialiști, putem face alegeri mai bune și mai echilibrate, fără să cădem în capcanele unor mituri răspândite. Alimentația sănătoasă nu presupune extreme, ci cunoaștere și moderație.
