Ziua de 24 ianuarie a rămas în istorie drept ziua în care a avut loc Mica Unire sau Unirea Principatelor Române, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. De altfel, această unire a dus la formarea teritoriului României de azi. După acest eveniment, a urmat Marea Unire, care a avut loc pe 1 decembrie 1918. Aflați din textul de mai jos când și unde a avut loc Mica Unire.
Unirea Principatelor a fost un proces care a început în 1848
Mica Unire a avut loc pe 24 ianuarie 1859 și a fost primul pas important pe calea formării statului național unitar român.
După Unire, era momentul pentru modernizarea țării. S-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.
În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Unirea Pricipatelor a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Iată mai jos tot ce trebuie să știți despre acest eveniment important pentru toți românii.
Alexandru Ioan Cuza a fost ales în Moldova domnitor în unanimitate, pe 5 ianuarie 1859
Mai târziu, într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza. Această propunere a fost acceptată de majoritatea.
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică
După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România
La 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat.
Detalii despre Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza s-a născut pe 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri.
Acesta provenea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici.
Și-a luat bacalaureatul în litere la Paris. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848.
A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice.
În timpul domnitorului Grigore Ghica, Cuza s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi.
Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Pe 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.
În 1865 este semnată concesiunea pentru construirea căii ferate care avea să unească Bucureştiul cu Dunărea, la Giurgiu.
În privința șoselelor, faptul cel mai important este contractarea construirii, de către o casă engleza, a 19 poduri metalice.
În acea perioadă a fost o puternică presiune populară, cu deosebire la București. Alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru Ioan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.
