Ce sărbătorim pe 24 ianuarie. Care este semnificația acestei zile VIDEO

Ziua de 24 ianuarie amintește de un moment important în istoria României și este prima zi liberă legal din an. Deși mulți se bucură de faptul că nu merg la școală sau la serviciu în această zi, nu toți știu ce sărbătorim pe 24 ianuarie, de fapt, și ce rol a avut această zi în istorie. A fost primul pas către Marea Unire, care avea să se înfăptuiască 59 de ani mai târziu.

Ce sărbătorim pe 24 ianuarie, de fapt

Data de 24 ianuarie 1859 a rămas în istorie ca fiind primul pas către Unirea Principatelor Române, de la 1 decembrie 1918. Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza înfăptuia ceea ce s-a numit Mica Unire. Atunci, Moldova și Țara Românească au fost unite de acest domnitor și au devenit un singur teritoriu, cu o singură administrație și o singură conducere.

Citește și: Mesaje și urări de Mica Unire 2023. Felicitări pe care să le trimiți pe 24 ianuarie. Mesaje pentru toți românii

Deși Marile Puteri nu își dăduseră acordul oficial pentru înfăptuirea unirii, ci erau de acord mai mult cu o unire formală, cu guverne diferite. Românii au găsit o modalitate ca aceste două teritorii să se afle sub aceeași conducere și să aibă un singur conducător. Marile Puteri nu specificau că Țara Românească și Moldova nu pot fi conduse de același domnitor, așa că în momentul în care s-au organizat alegeri în cele două provincii, a fost ales același conducător: Alexandru Ioan Cuza.

Acesta a devenit domnitorul Moldovei la data de 5/17 ianuarie 1859. O săptămână mai târziu, s-au organizat alegeri și în Țara Românească, unde a fost ales tot Cuza. Astfel, ziua de 24 ianuarie a rămas în istorie ca ziua Unirii Principatelor sau Mica Unire.

Ce s-a întâmplat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

În 1858 avusese loc Congresul de la Paris, unde s-a pus problema unirii Principatului Moldovei cu Țara Românească. Puterile occidentale nu s-au pus de acord cu privire la unire, motiv pentru care cele două provincii au fost lăsate să își decidă singure soarta.  Astfel, au fost luate o serie de măsuri administrative, printre care: renunțarea la protectoratul țarist și înlocuirea lui cu garanția colectivă a Marilor Puteri, libera circulație pe Dunăre, cedarea sud-estului Basarabiei către Moldova, menținerea suzeranității otomane și înfăptuirea unei armate naționale.

Cu toate acestea, actul nu dădea undă verde, oficial, pentru o unire deplină, ci mai degrabă pentru o unire formală. Exista însă o „portiță” de care românii din Țara Românească și cei din Moldova au profitat, alegându-l în unanimitate pe Al. I. Cuza domnitor. După momentul 24 ianuarie 1859, acesta și-a stabilit o serie de obiective, printre care și să coordoneze economiile celor două provincii.

Citește și: Mica Unire 2023. Programul evenimentelor care vor avea loc în marile orașe din țară pe 24 ianuarie

Deși a avut o domnie scurtă, Cuza a fost responsabil pentru o serie de reforme care au dus la modernizarea Principatelor Române. Au fost create primul Guvern și primul Parlament unice, a fost adoptată reforma electorală, a fost redactată prima Constituție românească, s-a efectuat secularizarea averilor mănăstirești, a fost adoptată reforma agrară și a învățământului.

Tot în timpul domniei lui Cuza au fost redactate Codul Civil și Codul Penal de inspirație europeană. Tot atunci au fost înființate primele universități din țară, la Iași și la București. În anul 1866 a fost forțat să abdice, din cauză că marii proprietari de terenuri nu erau de acord cu politica dusă de domnitor.