Un om începe să rostească primele cuvinte în jurul vârstei de un an, iar pe măsură ce crește își îmbogățește vocabularul din ce în ce mai mult. Astfel ajunge ca, pe parcursul vieții să spună un număr impresionant de cuvinte, de la cele mai uzuale până la unele foarte specifice. Câte cuvinte rostește un om până la vârsta de 70 de ani și de câte ori le repetă pe cele mai comune.
S-a calculat câte cuvinte rostește un om până la vârsta de 70 de ani
În prezent, aproximativ 28 de milioane de oameni vorbesc limba română. Statistic, primul cuvânt pe care îl rostesc majoritatea oamenilor este „mama”, iar de acolo continuăm să ne îmbogățim vocabularul an după an. Limba română este o limbă vie, ceea ce înseamnă că permanent apar noi cuvinte, fie împrumutate, fie traduse. Tocmai de aceea este dificil de stabilit câte cuvinte sunt cu exactitate în vocabularul limbii române.
Lingviștii au căzut însă de acord cu privire la numărul de cuvinte uzuale din limbă. Acestea sunt în jur de 1.500 și, potrivit unui calcul, pe fiecare dintre ele le rostim, de-a lungul a 70 de ani, de aproximatix 666.000 de ori. Ceea ce înseamnă că, până la această vârstă, oamenii rostesc în jur de un miliard de cuvinte.
Cuvintele românești care nu pot fi traduse în altă limbă
Vocabularul limbii noastre conține câteva cuvinte care nu pot fi traduse în nicio altă limbă. Ele denumesc realități specifice, care există doar în limba și cultura românească.
Dor. Deși toate limbile au, sub o formă sau alta, noțiunea de a-ți fi dor de cineva sau a-i simți lipsa, aceasta se bazează pe un verb, nu pe un substantiv, cum este cuvântul „dor”. Englezii spun „i miss you”, atunci când vor să transmită cuiva că îi simt lipsa. Francezii spun „tu me manques” („îmi lipsești”), iar spaniolii „te extrano”. Nicio altă limbă nu are un echivalent pentru substantivul „dor”.
Citește și: Cuvintele românești care au același sens chiar dacă sunt citite invers. Ce semnificație au de fapt
Doină. Aceasta este o specie lirică aparținând folclorului românesc. Aceasta exprimă sentimente de dor, de jale, de revoltă etc și se regăsește și în literatură, sub formă de poezie. Noțiunea poate fi explicată în alte limbi, însă nu are corespondent fix.
Mărțișor. Obiectele pe care le oferim pe 1 martie, precum și tradiția sărbătorii în sine sunt ceva cu specific românesc 100%. Din simplul motiv că această sărbătoare care marchează începutul primăverii nu există în alte culturi, cuvântul „mărțișor” este imposibil de tradus în alte limbi.
