Moșii de Florii 2023. Ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr. Alimentele care se împart

Smâbătă, 8 aprilie, este Sâmbăta lui Lazăr, denumită în popor și Moșii de Florii, întrucât are loc în sâmbăta de dinaintea Floriilor. În această zi are loc cea mai mare slujbă de pomenire a celor trecuți în neființă. Sărbătoarea amintește de învierea lui Lazăr din morți săvârșită de Iisus Hristos în timpul vieții sale pe pământ. Iată ce este bine să dai de pomană de Moșii de Florii.

Moșii de Florii 2023. Ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr

Sâmbăta lui Lazăr este ultima sâmbătă din Postul Paștelui în care se mai pomenesc morții. În popor, această sărbătoare se mai numește și Moșii de Florii, deoarece are loc în sâmbăta dinaintea Floriilor.

În lăcașele de cult din toată țara, preoții vor ține slujbe de pomenire a celor plecați din această lume, iar la final vor sfinți bucatele aduse de enoriași pentru a le împărți de sufletul morților. Totodată, cei care au rude răposate, merg la cimitir, curăță mormintele, aprind lumânări și pun flori la crucile mormintelor celor decedați.

În această zi, credincioșii obișnuiesc să dea de pomană alimente de post, întrucât ne aflăm în Postul Mare al Sfintelor Paști. Dintre bucatele pe care este bine să le dai de pomană nu trebuie să lipsească coliva.

Gospodinele pot pregăti pacheţele pentru Sâmbăta lui Lazăr, care să cuprindă legume: roşii, castraveţi, măsline, ori fructe: banană, măr, portocală. Totodată, în pacheţel se mai pot pune eugenii, napolitane, o sticlă cu băutură răcoritoare, tofu, salată de vinete sau hummus.

De asemenea se mai poate împărți și mâncare gătită: sarmale de post, orez cu ciuperci, mazăre cu morcovi, ardei umpluți cu orez și ciuperci sau alte bunătăți vegetale. Important este ca tot ce împarți să fie în primul rând de post, să fie sfințit de preot și să fie dăruit din suflet și nu din obligație.

Citește și: „Dezlegare la pește de Florii. Cele mai cunoscute tradiții care se respectă cu o săptămână înainte de Paște”

Rugăciunea din Sâmbăta lui Lazăr

„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”