În țara noastră, obiceiurile și tradițiile reprezintă elemente esențiale ale identității culturale. Unul dintre cele mai semnificative obiceiuri românești este coliva, o ofrandă culinară specifică momentelor de înmormântare sau de pomenire a celor dragi care au trecut în lumea celor drepți. Coliva, un preparat simplu format din grâu fiert, zahăr, nucă și stafide, poartă o încărcătură emoțională profundă și o semnificație simbolică ce transcende timpul și spațiul.
Coliva, istorie și simbolism religios
Coliva este atestată istoric din primele secole ale creștinismului, dar există unii istorici care susțin că ar fi existat, cu mult înainte de Nașterea Mântuitorului, respectiv în culturile iraniene și mediteraneene, locul de proveniență a grâului.
Grâul fiert este hrană curată pentru trupul și sufletul credincioșilor. Iisus i-a sfătuit pe apostoli să prețuiască bobul mărunt, care moare îngropat în pământ, dar „va aduce roade”. Așa și trupul care piere dezleagă sufletul să urce spre Împărăția lui Dumnezeu.
Legenda colivei
Coliva preparată din grâu fiert și îndulcit cu miere, a fost darul Domnului pentru creștinii din Constantinopol, prigoniți de împăratul Iulian Apostatul. La vremea aceea, în anul 361, când Iulian a urcat pe tronul Imperiului Bizantin, a încercat să reinstaureze păgânismul și să diminueze puterea clerului creștin. Renunțase la credința în Dumnezeu cu zece ani în urmă, atras fiind de credințele orientale și de practicile magice. Se închina idolilor și îi alunga pe creștini din lăcașurile lor de rugăciune.
Se spune că, în cel de-al doilea an al domniei sale scurte, Iulian a dat ordin guvernatorului orașului să stropească bucatele din piață cu sângele jertfit idolilor. Împăratul voia să îi sfideze și să îi batjocorească pe credincioșii care, fără știrea lor, ar fi păcătuit mâncând bucatele pângărite. Dar Dumnezeu l-a trimis pe sfântul Teodor Tiron să îi apere pe creștini, să nu se abată de la credința lor.
Chiar în prima săptămână a Postului Mare, sfântul i-a apărut în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului și i-a poruncit să îi învețe pe toți credincioșii să nu cumpere nimic de mâncare din piețele orașului.
Tot el i-a învățat, ca să nu sufere de foame, să mănânce grâu fiert, îndulcit cu miere. O hrană simplă, curată și îndestulătoare, căreia sfântul i-a spus colivă. Nu mult după minunea care i-a salvat pe credincioșii din Constantinopol, a fost rânduită în calendar sărbătoarea Sf. Mare Mucenic Teodor în prima sâmbătă a Postului Mare, numită și sâmbăta colivelor.
Vezi și Pe ce dată pică Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică 2023. Semnificația acestor sărbători
Ce semnificații religioase are coliva
Coliva are o semnificație profundă și tainică: boabele de grâu, care sunt adunate laolaltă, simbolizează Biserica lui Hristos si pe membrii ei, cei vii si adormiți, care se găsesc împreuna in rugăciune. De aceea, la sfârșitul parastasului, când preotul binecuvântează coliva, creștinii se apropie, apuca cu mâinile de marginile farfuriei si o leagănă in semn de oferire către Dumnezeu.
Coliva mai simbolizează si trupul celui adormit si este in același timp un semn al credinței noastre in Înviere, pentru ca este făcută din boabe de grâu pe care însuși Mântuitorul le-a înfățișat ca purtând în ele icoana sau asemănare învierii trupului: : ”dacă grăuntele de grâu când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur, iar dacă va muri aduce multă roadă”, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește pentru ca mai apoi să învie în ”nestricăciune”. De aceea la binecuvântarea colivei de către preot când se cântă Veșnica Pomenire, rudele si prietenii celui adormit ridica farfuria cu coliva, legănând-o pe mâini in semn de comuniune sau legătura cu răposatul. Același lucru îl simbolizează si gustarea din colivă după binecuvântarea ei.
Când se face coliva. Tradiții și obiceiuri din popor
Coliva se face la termenele de pomenire a morților: la 3, 9 și 40 de zile, 3 săptămâni, apoi 3, 6, 9 luni si 1 an, se continuă pomana anual, până la 7 ani. Coliva se mai împarte și de sâmbetele morților înscrise in calendar, în sâmbetele Postului Mare, la Înălțarea Domnului și la Schimbarea la Față a Mântuitorului. Împreună cu coliva se aduc și colaci sau pâine, vin și lumânări, care simbolizează Trupul, Sângele și Lumina lui Hristos.
Conform unor superstiții, coliva nu este desert, este un aliment cu simbolistică funerară, respectiv se prepară doar pentru aceste ocazii.
Vezi și Când începe Postul Adormirii Maicii Domnului 2023. Ce este interzis să faci
