Anul în care a fost sărbătorit pentru prima dată Revelionul în România. Ce semnificație avea și pe ce dată era celebrat Anul Nou, de fapt VIDEO

Revelionul marchează un ritual de trecere într-un an nou, iar în prezent este asociat cu petrecerile și cu mesele îmbelșugate, fiind motiv de sărbătoare. Revelionul pe care îl știm în prezent este un amestec de obiceiuri împrumutate din Occident, iar în țara noastră a început să fie sărbătorit destul de târziu. Care a fost anul în care a fost sărbătorit pentru prima dată Revelionul în România.

Când începea anul nou, de fapt, după vechiul calendar

Deși pare că trecerea într-un an nou se face dintotdeauna la data de 1 ianuarie, nu este nici pe departe așa. De fapt, calendarul cu împărțirea anului așa cum o știm în prezent a fost adoptat destul de târziu în țara noastră.

În perioada Imperiului Roman, anul avea doar 10 luni și se schimba la 1 martie. Luna martie era considerată prima din an, fiind dedicată zeului Marte și marcând totodată începerea campaniilor militare. Iulius Caesar a reformat calendarul, bazându-se pe mișcările soarelui, și a adoptat varianta cu 12 luni, pe care o știm în prezent.

Citește și: Bancnotele pe care ar trebui să le pui sub fața de masă de Revelion. Atrag bogăția

Emily Burghelea, despre o nouă schimbare în viața ei: “Suntem pe drumul cel bun!” VIDEO EXCLUSIV

Vedeta o să devină mămică pentru a treia oară

Pepe, despre succesul câștigat pe scenă: “Atunci începi să realizezi!” VIDEO EXCLUSIV

Ce a dezvăluit despre cariera sa

În perioada Evului Mediu, sărbătorirea Anului Nou a fost interzisă, deoarece se considera un ritual cu practici păgâne. În 1582 a fost impusă data de 1 ianuarie ca fiind prima zi a noului an. Calendarul, în forma în care îl știm astăzi, a fost adoptat în țara noastră abia în anul 1919.

Anul în care a fost sărbătorit pentru prima dată Revelionul în România

Deși data de 1 ianuarie era, oficial, cea la care începea noul an, românii au preluat târziu acest obicei. Revelionul a început să fie sărbătorit la 1 ianuarie mai întâi în familiile boierești, fiind o tradiție preluată din Occident. Copiii nobililor, care mergeau la studii în vest, au adus, treptat, acest obicei în țara noastră. Se întâmpla în urmă cu aproximativ un secol.

În popor, Anul Nou a continuat să fie sărbătorit la data de 1 martie. Din acest motiv, în colinde precum „Plugușorul” se vorbește despre aratul ogoarelor și semănatul pământului, pentru că era ritualul care marca începerea unui nou an.

Citește și: Ce se mănâncă în noaptea de Revelion. Alimentul care nu trebuie să lipsească de pe masă

Revelionul mai apropiat de felul în care îl știm astăzi a început să fie sărbătorit la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Denumirea a fost și ea preluată tot din Occident, mai exact din limba franceză. „Reveil/reveillons” era un termen folosit pentru a desemna inițial masa care se organiza în noaptea de Crăciun.

Ulterior, termenul a fost extins la toate mesele care se întindeau târziu în noapte, fiind valabil și pentru noaptea de Anul Nou. În franceză, cuvântul se referă la a stat treaz, lucru care se întâmpla în noaptea dintre ani. Termenul a fost preluat și de alte țări unde existau colonii franceze.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!