Din toamna acestui an, studenții din România se confruntă cu una dintre cele mai mari tăieri bugetare din ultimii ani. Guvernul a decis să reducă fondul destinat burselor cu 40%, ceea ce înseamnă că, din anul universitar următor, bursele nu vor mai fi acordate pe perioada vacanței de vară, iar studenții de la taxă nu vor mai beneficia de niciun sprijin financiar din bani publici.
Hotărârea vine după o altă decizie contestată – reducerea facilităților pentru transportul cu trenul pentru studenți, la începutul anului 2025. Măsurile, considerate de mulți tineri drept „lovituri consecutive”, au fost publicate în Monitorul Oficial și intră oficial în vigoare de la 1 august. Tăierile vor afecta atât bursele de merit, cât și bursele sociale, iar impactul este major pentru studenții care depind de acest sprijin pentru a putea continua studiile.
Răzvan Angelescu, student la Facultatea de Jurnalism și președinte interimar al Asociației Studenților din Universitatea București (ASUB), a vorbit pentru PLAYTECH despre impactul noilor măsuri asupra colegilor săi. El atrage atenția că, pentru mulți tineri, bursele nu erau un moft, ci un ajutor pentru traiul zilnic.
„E clar că e o problemă foarte mare pentru mulți studenți, atât de la Universitatea din București, cât și din toată țara, evident. Problema asta vine după prima lovitură în care reducerile pentru tren au fost reduse. E o altă problemă foarte mare, mai mare aș putea spune, decât cea cu trenurile.
Pentru că, dacă să ne gândim, poate un bilet de tren e mai ușor de achiziționat, în schimb, bursele, fie și cele de merit și cele sociale, erau un ajutor imens pentru studenți, chiar și în perioada verii. (…)”, a explicat Răzvan.
Printre cei mai afectați de tăierile burselor sunt studenții veniți din alte orașe, care se bazează lunar pe sumele primite pentru a-și plăti chiria, utilitățile și mâncarea. În lipsa unui sprijin financiar stabil, mulți dintre aceștia ar putea fi forțați să renunțe la facultate.
„Mai grav de atât mi se pare faptul că studenții de la taxă nu vor mai putea beneficia de burse. (…) Mai mult, sunt probleme cu studenții care iau burse sociale și cei care iau bursele de merit, pentru că din bursele astea se întrețin, își plătesc avionul, își plătesc chiria, își plătesc mâncarea. Sunt foarte mulți care vin din provincie și care au nevoie de acești bani lunari”, a adăugat președintele ASUB.
Lipsa resurselor financiare i-ar putea împinge pe mulți tineri să abandoneze studiile universitare. Chiar și bursele de 1.000 – 1.200 de lei făceau diferența între continuarea cursurilor și renunțarea la ele.
„Sunt sigur, mai ales atât la licență, cât și la programele de masterat. Sunt sigur că o să fie studenți care renunță și vor fi și în mare parte studenții care nu-și permit să-și acopere cheltuielile, iar acele burse de 1.200, de 1.000 de lei erau scăparea lor”, a MAI spus Răzvan Angelescu pentru Playtech.
Tăierea burselor a stârnit reacții imediate în rândul tinerilor, care și-au exprimat frustrările în discuțiile private sau pe grupurile online. Pentru mulți, bursa era singura sursă de venit în perioada studiilor, iar decizia guvernanților este văzută ca o nedreptate.
„E o reacție, în primul rând, de dezamăgire, pentru că, deși respectă asta, foarte mulți își puneau baza în bursă, nu pentru distracție, nu pentru a pleca, ci pur și simplu pentru strictul necesar. Alte sentimente sunt cele de revoltă, pentru că, până la urmă, sunt niște bani pentru care studenții care primesc bursă de merit au muncit și muncesc în fiecare an, chiar și în timpul verii”, a mai spus Răzvan.
Asociațiile studențești au început deja discuțiile cu instituțiile de învățământ superior pentru a găsi variante alternative. Totuși, șansele ca universitățile să poată acoperi golul financiar lăsat de stat sunt mici, mai ales în lipsa unor surse suplimentare de finanțare.
„Nu știu ce o să facă Universitatea din București, dacă o să găsească vreo soluție să ofere în continuare același număr de burse, dar mi-e greu să cred că o să se întâmple asta, pentru că e nevoie de alte fonduri și probabil va fi greu de obținut asta. Noi suntem oricum în dialog, în găsirea unor soluții, dar e dificil”, a concluzionat Răzvan Angelescu.