Dezbaterea electorală dintre Donald Trump și Kamala Harris, desfășurată recent în Philadelphia, a captat atenția întregii lumi, aducând în prim-plan subiecte de interes global, printre care războiul din Ucraina și relațiile internaționale. Schimbul de replici tensionate și abordarea unor teme sensibile au transformat această întâlnire într-un moment esențial al campaniei electorale din Statele Unite.
Donald Trump și Kamala Harris, dezbatere înainte de alegerile prezidențiale din SUA
Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost conflictul din Ucraina. Moderatori de la ABC News au insistat asupra acestui subiect, alocându-i un spațiu generos în timpul discuțiilor. În mod remarcabil, Donald Trump a evitat în repetate rânduri să ofere un răspuns clar la întrebarea „Vreți ca Ucraina să câștige războiul?”.
Această ezitare a fost speculată rapid de adversara sa, Kamala Harris, care a făcut declarații tranșante, menționând că, dacă Trump ar fi fost la Casa Albă, situația ar fi fost cu totul diferită. „Dacă Trump ar fi fost președinte, atunci Putin ar fi la Kiev”, a subliniat vicepreședintele american.
Kamala Harris și-a construit o parte importantă a argumentelor pe baza implicării sale directe în conflictul din Ucraina și a eforturilor diplomatice pe care le-a desfășurat în regiunea Europei de Est. Harris a evidențiat vizitele sale în Polonia și România, pe care le-a făcut pentru a consolida relațiile cu aliații NATO și pentru a discuta măsurile necesare în sprijinul Ucrainei.
„Înainte ca Rusia să atace Ucraina, m-am întâlnit cu președintele Zelenski și i-am împărtășit informațiile provenite de la serviciile noastre de informații. Apoi am fost la aliații noștri din est, în Polonia și în România, pentru a discuta despre măsurile necesare pentru a preveni escaladarea”, a explicat Harris.
Citește și: Ce declarații a făcut Donald Trump, după condamnare. A devenit primul președinte american condamnat
Declarațiile vicepreședintelui au fost însoțite de o evaluare a contribuțiilor SUA în sprijinul Ucrainei. Harris a subliniat că, datorită eforturilor depuse de administrația Biden și de aliații occidentali, Ucraina a reușit să își păstreze independența și să continue lupta împotriva agresiunii ruse. Ea a evidențiat importanța furnizării de echipamente militare esențiale, precum tancurile Abrams, sistemele de apărare aeriană și muniția necesară pentru a menține linia frontului.
„Am reunit 50 de țări pentru a sprijini Ucraina în apărarea sa corectă și, datorită acestui sprijin, Ucraina rămâne o țară independentă și liberă”, a adăugat Harris.
Kamala Harris, despre relația cu statele NATO și România
Războiul din Ucraina nu a fost singurul punct de dezacord între cei doi candidați. Harris a adus în discuție și relațiile internaționale ale Statelor Unite, în special importanța NATO. Ea a subliniat rolul crucial pe care alianța l-a jucat în menținerea securității europene și a lansat un atac direct asupra lui Trump, acuzându-l că subminează încrederea aliaților în angajamentele Statelor Unite.
„Aliații noștri europeni și din NATO sunt recunoscători că nu mai sunteți președinte și că am reușit să păstrăm capacitatea lui Zelenski și a ucrainenilor de a lupta pentru independența lor. Altfel, Putin ar fi la Kiev, iar ochii săi ar fi îndreptați spre restul Europei, începând cu Polonia”, a avertizat Kamala Harris.
Dezbaterea dintre cei doi candidați a oferit o perspectivă clară asupra diferențelor fundamentale în abordările lor față de politica externă și securitatea internațională. În timp ce Trump a evitat să ofere răspunsuri clare cu privire la poziția sa asupra războiului din Ucraina, Harris a subliniat ferm sprijinul administrației Biden pentru securitatea globală și pentru protejarea democrațiilor amenințate de regimuri autoritare.
Cu această dezbatere, Kamala Harris a încercat să-și consolideze poziția în fața alegătorilor americani, amintindu-le de angajamentele sale și de rolul activ pe care l-a avut în gestionarea crizelor internaționale. Rămâne de văzut cum vor reacționa electoratul și aliații globali la acest schimb de replici, în contextul unei campanii electorale tot mai tensionate.
