Laptele este un aliment prezent în aproape fiecare gospodărie din România. Fie că este consumat la micul dejun, adăugat în cafea sau folosit în diverse rețete, laptele ocupă un loc important în dieta zilnică. În rafturile supermarketurilor, cele mai frecvente opțiuni sunt laptele UHT și cel pasteurizat. Deși ambalajele promit prospețime și calitate, foarte mulți consumatori nu știu ce presupune procesul UHT și în ce fel diferă acesta de pasteurizare. Înainte de a face o alegere informată, este bine să înțelegem cum este tratat laptele pe care îl bem și ce impact are acest lucru asupra sănătății și nutriției.
Laptele UHT – tratat la temperaturi foarte ridicate pentru o durată scurtă
Laptele UHT, prescurtare pentru „Ultra High Temperature”, trece printr-un proces termic de sterilizare la temperaturi extreme, cuprinse între 135°C și 150°C. Acest tratament durează doar câteva secunde – între 1 și 4 secunde – și are ca scop distrugerea completă a microorganismelor și bacteriilor din lapte. Rezultatul este un produs care poate fi păstrat în ambalajul original chiar și 12 luni, fără a avea nevoie de refrigerare.
Este însă important ca, după deschiderea ambalajului, laptele UHT să fie păstrat în frigider și consumat în decurs de 2-3 zile. Chiar dacă inițial nu necesită temperaturi scăzute pentru păstrare, după ce este expus la aer, laptele devine perisabil, la fel ca orice alt produs lactat.
Un proces mai blând, dar cu o durată de viață mai scurtă
În comparație cu UHT, laptele pasteurizat este supus unui tratament termic mai blând. Temperaturile la care este procesat variază între 63°C și 85°C, dar timpul de expunere este mai lung. Această metodă reușește să elimine o mare parte dintre bacteriile periculoase, fără a distruge complet flora microbiană. Drept urmare, laptele pasteurizat are o perioadă de valabilitate mai scurtă, de obicei între 7 și 14 zile, și trebuie păstrat la frigider din momentul în care a fost produs.
Acest tip de lapte este considerat mai apropiat de laptele „proaspăt” și este preferat de către consumatorii care caută o opțiune cu un profil nutrițional cât mai apropiat de cel al laptelui crud.
Diferențe între laptele UHT și cel pasteurizat
Între cele două tipuri de lapte există diferențe clare, care influențează nu doar gustul, ci și modul de păstrare și valoarea nutrițională.
Procesul termic
Laptele UHT este expus la temperaturi mult mai ridicate pentru un timp scurt, în timp ce laptele pasteurizat este tratat termic la temperaturi moderate pentru mai mult timp.
Termenul de valabilitate
Laptele UHT rezistă până la 12 luni dacă ambalajul rămâne sigilat, în timp ce laptele pasteurizat trebuie consumat în cel mult două săptămâni.
Păstrarea
Laptele UHT nu necesită frigider înainte de deschidere, fiind util în călătorii sau în gospodării unde nu există acces permanent la frigider. Laptele pasteurizat, în schimb, trebuie păstrat în condiții reci în permanență.
Valoarea nutrițională
Deși ambele tipuri de lapte oferă proteine, calciu și alte minerale importante, cercetările arată că laptele UHT poate pierde o parte din vitaminele sensibile la temperaturi ridicate, cum ar fi vitamina B12 și acidul folic. Laptele pasteurizat păstrează mai bine aceste componente.
Cum alegi corect tipul de lapte potrivit pentru tine
Alegerea între lapte UHT și pasteurizat ține de nevoile fiecărui consumator. Persoanele care nu consumă lapte zilnic și doresc un produs cu durată lungă de păstrare vor găsi în laptele UHT o soluție practică și economică. În schimb, cei care preferă un produs cu gust apropiat de cel al laptelui natural, cu mai multe vitamine intacte, pot opta pentru laptele pasteurizat, cu condiția să îl consume rapid și să îl păstreze corespunzător.
Important este ca, indiferent de sortiment, consumatorii să citească cu atenție etichetele produselor, să verifice termenul de valabilitate și să respecte condițiile de depozitare. După deschidere, ambele tipuri de lapte trebuie păstrate în frigider și consumate în termen scurt, pentru a evita riscul alterării.
