Simțim destul de des nevoia să consumăm produse tradiționale, naturale, așa cum existau mai peste tot acum mulți ani. Acum, pieţele şi magazinele din București sunt pline de aşa-zişi sibieni care comercializează, de fapt, doar falsuri alimentare. Telemeaua de Sibiu este, de cele mai multe ori, un conglomerat de substanțe vegetale, fără niciun pic de origine animală.
Cum sunt păcăliți oamenii de falsa brânză de Sibiu
Așa-zisul cașcaval tradițional de oaie de la Jina este, de fapt, din lapte de vacă, potrivit Antena 3. După o analiză amănunțătă în laborator, mai multe produse au fost catalogate drept falsuri comercializate de cei care urmăresc doar profitul. Și deși producătorii de brânzeturi de Sibiu recunosc din start produsele tradiționale, aceștia șpun că știu de existența „colegilor” fără nicio legătură cu ciobanii de la Jina care vând brânză neetichetată.
Brânza de stână se produce printr-un proces migălos ce durează chiar și o zi întreagă. Doar așa pot fi scoase la comercializare produsele tradiționale, care au înscrise ingredientele, modul de pregătire și provenineța.
„Deoarece e natural făcută, brânza este sănătoasă şi îşi păstrează proprietăţile. Tot ce are bun în ea rămâne. Această hologramă se pune pe fiecare etichetă. Poate să fie şi altă etichetă, dar holograma de Sibiu trebuie să fie neaparat (…) Eu am fost în piaţă şi am văzut că e aceeaşi brânză, o tăiat aceeaşi brânză şi a făcut patru bucăţi. Şi o zis: <De care doreşte doamna? Bivoliţă. Asta e bivoliţă, asta e capră, asta e oaie, asta e vacă>. Aceeaşi brânză”, a explicat Florin Dragomir, producător de brânză de oaie de o viață întreagă, care spune că produsele de Sibiu sunt omologate, iar cele care nu au eticheta conformă nu pot fi considerate produse tradiționale.
Etichetată, sub denumirea de telemea de Sibiu, sau neetichetată, sub denumirea de telemea de oaie, brânza se vinde oricărui iubitor de lactate. Lipsa etichetei este, așadar, metoda perfectă aleasă de cei care vor să facă profit pe spatele altora.
Telemeaua de oaie de Sibiu, fără pic de lapte de oaie
În judeţul Sibiu, sunt 11 producători înregistrați care au voie să vândă sub această etichetă de telemea de Sibiu. Însă nu sunt mulți care își și vând produsele în piețe și magazine, și asta pentru că sunt ocupați cu creşterea animalelor şi cu prelucrarea laptelui. Astfel, produsele care ajung în pieţe sunt vândute sub un nume fals.
„Mulţi fabrică însă doar minciuni pentru clienţii care plătesc bani frumoşi cu gândul că vor pune pe masă mâncare autentică. Poate unii sunt alergici la specia proteina de vacă şi ei cumpără capră sau oaie şi găsesc vacă şi pot avea o reacţie alergică. Nu doar caşcavalul testat s-a dovedit a fi un fals”, a spus și Dorin Cojocaru, specialist în calitate şi prelucrare lactate.
Alexandru Cîrîc, director general al Institutului de Cercetare Alimentară, spune că produsul adus pentru analiză nu are nicio urmă de lapte de oaie: „Nu a trecut măcar pe lângă laptele de oaie. Nici măcar nu este un amestec de lapte de oaie cu lapte de vacă. Este 90% +/- 10% lapte de vacă”, spune specialistul.
Autoritățile au luat și ele la cunoștință practicile neortodoxe ale comercianților de „telemea de Sibiu” și trag un semnal de alarmă. Dacă vor continua să scoată la vânzare produse care nu doar că nu sunt de oaie, deși așa scrie pe etichetă, dar sunt făcute din ingrediente fără vreo legătură cu originea animală, vor suferi consecințe grave.
„În urma unor controale, am constatat că sunt substituiri de specie. Nu există niciun pic de lapte, ba toate erau din produse vegetale, ceea ce este foarte grav. Să nu se joace, pentru că suntem obligaţi să transmitem aceste lucruri organelor de cercetare penală”, spune și Dănuţ Păle, vicepreşedinte ANSVSA.
