Sărbătoarea Floriilor are loc anul acesta pe 9 aprilie, în ultima duminică dinaintea Paștelui, care se sărbătorește pe 16 aprilie. Este una dintre cee mai importante sărbători, marcată de tradiții și obiceiuri. Floriile are are o semnificaţie profund religioasă. Însă, acestei sărbători i s-au adăugat, de-a lungul vremii, diverse tradiţii de origine păgână. Iată ce este bine să faci de Florii.
Este interzis să te speli pe cap chiar în ziua de Florii. Dacă apa cu care te speli nu este descântată şi sfinţită, părul riscă să albească.
În sâmbăta Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor.
În ziua de Florii se împarte plăcintă.
Citește și: Cât costă carnea de miel, în 2023, de Paște. Suma pe care românii vor fi nevoiți să o scoată din buzunare
Părinții trebuie îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când vin de la biserică. Se spune că astfel, aceștia vor crește sănătoşi şi înţelepţi.
În sâmbăta Floriilor se mai făcea un ceremonial complex numit Lazăriţa, după modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numită „Lazăriţa”, se îmbrăca în mireasă şi colinda, împreună cu celelalte, în faţa ferestrelor caselor.
Citește și: Când începe școala după vacanța de Paște. Câte zile libere au elevii
Ramurile de salcie sunt aşezate înainte de culcare sub pernele fetelor nemăritate. Ele cred că vor deveni mai frumoase şi vor avea un soţ dacă fac asta.
Dacă te împărtăşeşti de Florii, îţi poţi pune o dorinţă şi ea se va îndeplini mai repede decât în altă perioadă.
Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului.
Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli.
Ele împodobesc icoanele, uşile, ferestrele, intrările în grajduri, fântânile şi streşinile caselor.
Citește și: Zile libere de Paște 2023. Cât durează anul acesta minivacanța românilor
În unele regiuni, oamenii îşi încing mijlocul cu crenguţe sfinţite de sălcie, crezând că astfel alungă boală sau o înving cu o mai mare uşurinţă.
„Doamne, Dumnezeul nostru, Care şezi pe heruvimi. Cel ce ai arătat puterea Ta şi ai trimis pe Unul Născut Fiul Tău. Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască lumea prin Crucea, prin îngroparea şi prin învierea Sa. Căruia, venind în Ierusalim spre patima cea de bunăvoie,
poporul care şedea întru întuneric şi în umbra morţii.
Luând semnele biruinţei, ramuri de copaci şi stâlpări de finic, I-a prevestit învierea. Însuţi, Stăpâne, păzeşte ne şi pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini ramuri de copaci în această zi de înainte prăznuire. Şi precum pe acele popoare şi pe acei prunci care Ţi au strigat Ţie: osana, apără ne şi pe noi, ca prin laude şi cântări duhovniceşti să ne învrednicim de dătătoarea de viaţă învierea cea de a treia zi, în Hristos Iisus Domnul nostru. Care împreună eşti binecuvântat, cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.