Pentru ca o locuință să fie considerată conformă din punct de vedere legal în România, aceasta trebuie să respecte o serie de cerințe minime stabilite prin lege. Printre cele mai importante reglementări se numără înălțimea camerelor de locuit, suprafața acestora, dar și dotările esențiale privind igiena, accesul la utilități și circulația internă.
Conform normelor actuale, înălțimea minimă liberă a camerelor de locuit trebuie să fie de 2,55 metri, cu excepția anumitor spații speciale, cum ar fi mansardele sau supantele, unde se acceptă o înălțime redusă, dar se cere asigurarea unui volum minim de 15 metri cubi de persoană.
Suprafața minimă a camerelor și cerințe pentru fiecare tip de familie
Legea prevede și suprafețe minime pe care o locuință trebuie să le aibă, în funcție de numărul de persoane și camere. Spre exemplu, o locuință pentru o singură persoană trebuie să aibă cel puțin 37 metri pătrați utili, în timp ce pentru o familie de patru persoane, se impune o locuință cu o suprafață utilă de cel puțin 87 metri pătrați.
Camerele de zi trebuie să aibă, în funcție de numărul de persoane, între 18 și 22 mp, iar dormitoarele pot ajunge chiar la 48 mp în cazul familiilor mai numeroase. De asemenea, trebuie să existe spații separate pentru gătit, luat masa, grupuri sanitare, și spații de depozitare.
Obligații legale privind dotările minime ale unei locuințe
Dotările esențiale care trebuie să existe într-o locuință sunt clar specificate în legislație. Acestea includ:
- Spațiu pentru prepararea hranei, echipat cu chiuvetă cu picurător, ventilare, și loc pentru frigider.
- Grup sanitar funcțional, cu cadă de baie, vas de toaletă, lavoar și alte accesorii (oglindă, portprosop, portsăpun, etc.).
- Acces la apă potabilă, electricitate și canalizare, precum și evacuarea controlată a reziduurilor menajere.
- Spațiu pentru mașina de spălat, de regulă în baie.
- Ventilație naturală sau prin coș de ventilație, obligatorie în camerele sanitare și în bucătărie.
În ceea ce privește instalațiile electrice, fiecare cameră trebuie să fie prevăzută cu minim o priză, un comutator, iar bucătăriile și băile trebuie să aibă prize cu contact de protecție, montate în afara încăperii.
Facilități suplimentare obligatorii în blocurile cu mai multe locuințe
Pentru clădirile colective, normele prevăd dotări suplimentare destinate utilizării comune. Acestea includ:
- Ascensor, în funcție de înălțimea clădirii;
- Rampă de acces pentru persoanele în scaun cu rotile;
- Spații pentru uscarea rufelor, biciclete și cărucioare;
- Sisteme de prevenire și stingere a incendiilor;
- Zone pentru colectarea și evacuarea deșeurilor menajere.
Aspecte speciale pentru locuințele din mediul rural
În cazul locuințelor situate în mediul rural, legea oferă o anumită flexibilitate. Dotările minime, în special cele legate de încăperile sanitare și bucătărie, pot fi realizate progresiv, în funcție de racordarea locuinței la rețelele publice de utilități sau la sisteme proprii de alimentare cu apă și canalizare.
Lățimea coridoarelor și calculul suprafeței utile
Un alt aspect important este lățimea minimă a coridoarelor și vestibulelor, care trebuie să fie de cel puțin 120 cm, pentru a permite circulația facilă. În calculul suprafeței utile a unei locuințe se includ toate spațiile interioare utilizabile: camere de zi, dormitoare, bucătărie, baie, spații de depozitare și de circulație. Balcoanele, logiile, nișele pentru radiatoare sau spațiile ocupate de sobe nu sunt incluse în suprafața utilă.
Ce trebuie să știi înainte de a cumpăra sau construi o locuință
Înainte de a cumpăra sau construi o locuință, este esențial să verifici dacă proiectul respectă toate aceste cerințe minimale prevăzute de legislația în vigoare. Autoritățile folosesc aceste criterii inclusiv în alocarea locuințelor sociale, de serviciu sau de intervenție.
Respectarea acestor norme nu este doar o cerință legală, ci și o garanție a siguranței, confortului și calității vieții în spațiul de locuit.
