Unul dintre cele mai enigmatice fenomene ale creierului uman, visarea, este explorat în profunzime în noua carte a renumitului neurochirurg american Rahul Jandial. „De ce visăm. Ce dezvăluie creierul adormit despre viața noastră aievea”, lansată recent de Lifestyle Publishing, aduce la lumină conexiunile dintre vise, emoții, memorie și autocunoaștere, oferind o perspectivă revoluționară asupra acestei activități nocturne.
Creierul visător: mai activ ca niciodată
Contrar așteptărilor, creierul nu se odihnește atunci când dormim, ci devine extrem de activ, uneori chiar mai activ decât în starea de veghe.
„În vreme ce creierul treaz poate, de regulă, să sporească sau să reducă activitatea metabolică din sistemul emoțional, limbic, al creierului cu 3 sau 4%, creierul visător poate s-o amplifice cu un uimitor procent de 15%”, explică Jandial.
Această activare intensă a ariilor vizuale și emoționale explică de ce visele sunt adesea mult mai intense și mai vii decât experiențele trăite pe parcursul zilei.
Copiii și coșmarurile: o lecție despre sine
Un aspect interesant abordat în carte este legătura dintre coșmaruri și dezvoltarea personalități. Conform studiilor citate de Jandial, copiii au coșmaruri de până la cinci ori mai des decât adulții.
„Niciun fel de vise nu contribuie la consolidarea sentimentului de sine mai mult decât coșmarurile”, susține specialistul.
Asta pentru că, în astfel de vise, individul este de obicei amenințat sau atacat, ceea ce îl ajută să-și formeze o identitate clară și să-și exerseze reacțiile în fața pericolelor.
Trecutul, prezentul și viitorul viselor
De-a lungul istoriei, oamenii au visat lucruri similare. Rahul Jandial arată că, în ciuda progresului tehnologic și al schimbărilor sociale, conținutul viselor a rămas surprinzător de constant.
„Visăm aproape la fel ca strămoșii noștri din Egiptul faraonic sau Roma lui Cezar”, subliniază neurochirurgul.
Cele mai comune vise implică sentimente de urmărire, cădere în gol, întârzierea la un eveniment important sau retrăirea unor situații din copilărie, cum ar fi examenele.
Cu toate acestea, un aspect s-a schimbat: culoarea. Spre deosebire de trecut, când majoritatea oamenilor visau alb-negru, astăzi visele sunt mai intense și colorate, fenomen asociat cu influența televiziunii și a digitalizării.
Publicitatea în vis: o realitate periculoasă?
Un subiect surprinzător abordat în carte este infiltrarea publicitățiți în vise. Rahul Jandial avertizează asupra „viitorului perfid al publicități care țintește visele”, o tendință în creștere în industria marketingului.
Un exemplu concret este strategia aplicată de compania Molson Coors Beverage, care a creat o reclamă menită să influențeze visele oamenilor. Prin stimulări vizuale și auditive repetate înainte de culcare, experimentul a dus la o creștere semnificativă a vânzărilor, confirmând vulnerabilitatea creierului visător la influențe externe.
Semitrezia: cheie pentru creativitate
Starea de semitrezie, acel moment dintre veghe și somn, este considerată o sursă de inspirație incredibilă. Salvador Dalí, celebrul pictor suprarealist, a utilizat această stare pentru a-și stimula imaginația.
„Dalí stătea pe un scaun, ținând o cheie mare între degete, deasupra unei farfurii de pe podea. Când ațipea, scăpa cheia, iar zgomotul o trezea. Imediat, schița ceea ce văzuse în acele momente de semitrezie”, relatează Jandial.
Acest truc ar putea fi folosit și astăzi de artiști, scriitori și inovatori pentru a accesa noi idei.
„De ce visăm” a lui Rahul Jandial oferă o incursiune captivantă în tărâmul viselor, demonstrând că acestea nu sunt doar simple imagini fugitive, ci un mecanism esențial pentru funcționarea creierului.
De la dezvoltarea sinelui și până la manipularea comercială a viselor, cartea deschide un dialog important despre impactul visării asupra vieții noastre de zi cu zi. Fie că suntem copii ce învață să-și gestioneze temerile, artiști ce caută inspirație sau consumatori expuși la influențe comerciale, visele rămân o parte definitorie a experienței umane.
