Ce parastase se fac după deces la ortodocși. Când se fac pomeni și ce este bine să împarți

Ce parastase se fac după deces la ortodocși. Se întâmplă de cele mai multe ori, ca după moartea cuiva drag să apară panica și deruta dată de multele obiceiuri
Ce parastase se fac după deces la ortodocși. Când se fac pomeni și ce este bine să împarți

Ce parastase se fac după deces la ortodocși, potrivit unor obiceiuri respectate din cele mai vechi timpuri. Slujba care se face pentru cei răposați poartă denumirea de parastas și acesta se organizează la o anumită perioadă după decesul persoanei respective. Iată mai jos, câteva tradiții care sunt respectate cu sfințenie la ortodocși.

Ce parastase se fac după deces la ortodocși și ce semnificație au

Se întâmplă de cele mai multe ori, ca după moartea cuiva drag să apară panica și deruta dată de multele obiceiuri și tradiții, păreri diferite.  Sunt venite din partea rudelor sau prietenilor în legătură cu ceremonia înmormântării. Ce parastase se fac după deces la ortodocși

Semnificație și importanța parastasului

„Slujba care se face pentru cei răposați poartă denumirea de parastas. Aceasta provine din grecescul parastasis care înseamnă a sta în rând cu cineva, a sta alături de cineva, a mijloci pentru cineva.

Creștinii au încrederea că prin post, rugăciune, priveghere îi putem aminti pe cei dragi nouă. Cei care ne-au părăsit și putem face ceva pentru sufletele lor.

Cât timp suntem în viață ne putem ocupa singuri de sufletele noastre prin credința pe care o avem în Dumnezeu. Avem încrederea că rugăciunile noastre ne sunt ascultate. După moarte, însă, nu mai putem face acest lucru. Cei adormiți își doresc să fie amintiți și să ne pese de sufletele lor. Astfel, ne rugăm mereu și îi pomenim în rugăciunile noastre pentru a le fi iertate păcatele”, explică preoții.

Când se fac parastasele după deces la ortodocși?

Sunt anumite zile în care se fac parastase și la un anumit interval de timp, precum și zile în care Biserica Ortodoxă interzice slujbele de pomenire a morților.

Conform Bisericii Ortodoxe, pomenirea se face astfel:

  • la 3 zile după deces (de obicei, în aceeași zi cu ziua înmormântării), în cinstea Sfintei Treimi și în amintirea Învierii Domnului în cea de-a treia zi.  E importantă această pomenire la 3 zile deoarece sufletul a ajuns prima dată la Dumnezeu. Și e bine să ne rugăm ca Dumnezeu să-l binecuvânteze cu linişte şi cu pace şi cu darul Sfântului Duh.
  • La 9 zile după deces. În amintirea ceasului al nouălea, când Domnul, înainte de a muri pe cruce, a făgăduit tâlharului raiul pe care ne rugăm să-l moştenească şi morţii noştri
  • La 40 de zile (sau şase săptămâni). În amintirea Înălţării la cer a Domnului, care a avut loc la 40 de zile după Înviere. Și asta “pentru ca tot aşa să se înalţe şi sufletul răposatului la cer“.

„În ziua a patruzecea sufletul este adus de îngeri a treia oară la Scaunul Prea Sfintei şi de viaţă făcătoarei Treimi. De aceea, în ziua a patruzecea se face pomenire de patruzeci de zile pentru cel mort. Şi atunci se face judecata particulară a sufletului, adică judecata prin care rânduieşte Dumnezeu unde va sta sufletul până la judecata universală, sau la bine, sau la rău”, spune Arhimandrit Cleopa Ilie.

La 3, 6 și 9 luni, în cinstea Sfintei Treimi

  • la 1 an, după exemplul creştinilor din vechime care în fiecare an prăznuiau ziua morţii martirilor şi a sfinţilor, ca zi de naştere a lor pentru viaţa de dincolo
  • În fiecare an, până la 7 ani de la moarte, ultima pomenire anuală amintind de cele 7 zile ale creaţiei.
  • Parastasele nu se fac marțea, joia și sâmbăta

Biserica Ortodoxă a stabilit zilele de pomenire a morţilor, după cum urmează

  • Moșii de iarnă: sâmbăta dinaintea duminicii lăsatului de sec de carne sau a Înfricoşatei judecăţi;
  • Moşii de vară: sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt, anterioară sărbătorii Rusaliilor
  • Moşii de toamnă (între 26 octombrie şi 8 noiembrie); în această zi, ne rugăm atât pentru cei din iad, cât și pentru cei din rai
  • Moșii de Florii sau Sâmbăta lui Lazăr
  • 6 august, Schimbarea la Față a Domnului și Probejania: Schimbarea la Faţă a Domnului este praznic mare, împărătesc, şi pentru creştinii ortodocşi şi pentru catolici

Paștele Blajinilor sau Paștele Morților, luni și marți după Duminica Tomei: în general, slujba ținută în această zi se realizează în cimitir, la mormintele decedaților.

Înălțarea Domnului sau Moșii de Ispas: are loc de regulă joia. Legenda spune că Ispas a fost de față la Înălțarea Mântuitorului la cer. El a fost martor la ridicarea sufletelor morților și era un om vesel și credincios.

Ziua Hramurilor Bisericești: Orice lăcaş de cult ortodox poartă numele unui praznic împărătesc, al unei sărbători a Maicii Domnului sau a unui sfânt. De exemplu, Biserica Sfânta Treime, Biserica Înălţarea Domnului, Biserica Adormirea Maicii Domnului sau Biserica Sfântul Nicolae, ori biserici ale altor sfinţi.

7.3 3 note
Ți plăcut articolul? Dă și tu o notă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.