Pescuitul în România este o activitate apreciată de numeroși pasionați, fie că este vorba despre lacuri, râuri, fluviul Dunărea sau Marea Neagră. Cunoașterea speciilor de pești, a locurilor preferate de aceștia și a tehnicilor de pescuit potrivite poate face diferența între o captură reușită și o zi pierdută pe malul apei. De la răpitori precum somnul sau șalăul, până la pești pașnici precum crapul, carasul sau plătica, pescarii au la dispoziție o gamă variată de opțiuni, fiecare specie necesitând echipamente, momeli și strategii specifice. În România, există atât ape curgătoare, cât și lacuri amenajate, fiecare oferind experiențe diferite și provocări pentru pescari.
Pești rapitori de apă dulce
Somnul – captura mare
Somnul este un pește mare, cu corp alungit, cap turtit și mustăți lungi. Trăiește în ape curgătoare și lacuri adânci sau baraje, preferând zonele cu denivelări sau gropi, unde se poate ascunde. Acționează mai ales noaptea și se hrănește cu pești, crustacee, broaște și alte vietăți acvatice. Momelile vii precum râmele, coropișnițele, peștii sau broaștele sunt eficiente, la fel ca lipitorile. Somnul poate fi prins la spinning, de pe mal sau din barcă, iar clonk-ul poate fi folosit pentru a produce sunete atractive care să-l atragă. Pescuitul somnului este dificil, deoarece este un pește puternic care poate trage momeala cu forță.
Șalău – răpitor de ambuscadă
Șalăul se recunoaște prin mulți dinți, inclusiv pe cerul gurii. Preferă apele curgătoare, cu substrat tulbure, și zone cu praguri, bolovani sau butuci de copaci. Trăiește în bancuri, astfel că după ce prinzi un exemplar, șansele de a mai prinde sunt mari. Tehnicile potrivite includ spinning cu năluci rotative, voblere sau shad-uri, cu recuperarea firului prin mișcări sacadate.
Știuca – rapitor agresiv
Știuca are botul asemănător cu cel de rață și mulți dinți, inclusiv pe limbă. Preferă ape stătătoare sau râuri cu curgere lină și locuri cu vegetație. Se hrănește cu pești mici și uneori cu animale de apă. Pescuitul la știucă este provocator datorită vitezei și agresivității sale, iar lanseta folosită trebuie să fie rezistentă și adaptată recuperării rapide a firului.
Bibanul și avatul
Bibanul are ochi mari și înotătoare dorsale cu tepi, preferând malurile și vegetația abundentă. Hrana sa include de la zooplancton până la pești mici și crustacee. Avatul, ruda crapului și carasului, trăiește în ape curate cu curenți puternici și se hrănește cu obleți și larve. Perioada ideală de pescuit la avat este primăvara și toamna, folosind spinning cu fire multifilament subțiri.
Cleanul
Cleanul este un răpitor fără dinți, foarte vigilent, care trăiește în ape curgătoare mici sau medii. Se hrănește cu insecte, pești, broaște și vegetație. Lanseta recomandată este scurtă, iar firul trebuie să aibă vizibilitate redusă pentru a nu-l speria.
Păstrăvul
Păstrăvul preferă apele de munte, limpezi și oxigenate. Se poate pescui la spinning sau la muscă artificială. Lansetele ultra-light și firul monofilament sunt echipamente suficiente pentru spinning, iar păstrăvii necesită o camuflare bună, deoarece sunt atenți la mișcările de pe mal.
Pești pașnici
Crapul – captura clasică
Crapul poate fi prins fie prin pescuit lansat, fie plantat, cu lansete și mulinete speciale. Momelile frecvent folosite includ boilies și mămăligă. Pescuitul la crap presupune răbdare și cunoașterea comportamentului peștelui, deoarece capturarea unui exemplar mare poate dura ore întregi.
Carasul
Carasul este foarte răspândit și se găsește în lacuri și ape lente. Este un pește care mănâncă atât vegetale, cât și animale. Pescuitul poate fi realizat la vargă cu pluta sau la feeder, folosind diverse tipuri de nada, cum ar fi tărâțe, mamăligă, boabe de grâu sau pesmet.
Plătica
Plătica preferă fundurile cu namol sau argilă și se află aproape de maluri, în bancuri. Se hrănește cu insecte, larve, moluște și plante acvatice. Tehnicile recomandate includ pescuitul staționar, feeder, match sau bologneza. În perioada de reproducere, aprilie-iulie, plătica se află mai aproape de mal, iar vara se retrage în goluri și praguri ale apei.
Specii din Dunăre și Marea Neagră
Dunărea
Fluviul oferă o varietate mare de specii, precum somn, crap, șalău, știucă, caras sau avat. Pescuitul aici necesită lansete puternice și, de obicei, barcă pentru a explora curenții puternici și zonele cu potențial de captură.
Marea Neagră
Pescuitul în mare necesită echipament specializat pentru apă sărată și tehnica de trenă, unde momelile sunt lansate în spatele bărcii. Sonarul este folosit pentru identificarea locurilor ideale de pescuit. Printre speciile pescuite se numără hamsia, șprotul, scrumbia albastră, chefalul, stavridul și guvidul.
România oferă o diversitate impresionantă de pești și tehnici de pescuit, potrivite atât pentru începători, cât și pentru pescari experimentați. Cunoașterea locurilor, comportamentul speciilor și echipamentele potrivite sunt cheia unei experiențe reușite. Pregătirea corespunzătoare, alegerea momelilor și respectarea regulilor de pescuit transformă orice ieșire la apă într-o experiență plăcută și productivă.
