De când m-am angajat la firma asta imobiliară, de doi ani, încă din prima zi m-am înțeles foarte bine cu unul dintre băieți. Am lucrat în echipă cu el, am avut foarte multe realizări împreună. Deși părea că ar fi mai mult între noi, eu nu am vrut asta niciodată. Acum, colegul meu vrea să mergem în vacanță împreună. Eu nu știu ce să zic, nu am niciun plan pentru vacanță, dar nu aș vrea să îi las impresia că aș vea să fie mai mult între noi.
Toată lumea spune că am face un cuplu grozav
Știu că e un băiat bun și toată lumea spune că am face un cuplu grozav, împreună. Dar eu nu simt asta în legătură cu el. De fapt, nu știam exact ce simt pentru el, până când nu a spus acea replică ce m-a făcut să-mi schimb părerea.
Erau doar cei trei băieți în birou, iar eu și cu celelalte trei fete eram plecate pe teren. Când m-am întors, ei erau foarte prinși în discuții și nu m-au auzit când am intrat. I-am auzit vorbind despre viață de familie, iar Robert spunea că nu s-ar căsători niciodată cu o femeie mai în vârstă decât el sau una care a mai fost căsătorită. Asta a fost la foarte scurt timp după ce am venit eu la firma asta. Deși îl observasem că îi face avansuri, de atunci am știut că între noi nu va putea fi niciodată nimic mai mult.
Colegul meu vrea să mergem în vacanță împreună
Eu am mai fost căsătorită și am un băiețel. Am 28 de ani, sunt divorțată de patru ani, iar copilul meu are șase ani.
Nu aș putea spune că a insistat să-mi facă avansuri. A încercat, la început, dar l-am respins. În schimb pe plan profesional am făcut echipă și lucrăm grozav împreună.
Am mai și ieșit uneori după muncă la o cafea, am fost chiar și în pub-uri într-o perioadă, dar eu nu am mai vrut să ies când am simțit că lucrurile scapă de sub control.
Acum colegul meu vrea să mergem în vacanță împreună. Mă tot gândesc dacă să merg cu el sau nu. Pe de o parte, mi-ar plăcea, pentru că nu am mai avut parte de o vacanță de mulți ani de zile. Ca mamă singură nu e chiar atât de ușor și aveam perioade în care mă bucuram dacă reușeam să plătesc chiria și să pun pâine pe masă. Nici nu visam la vacanțe, Acum lucrurile s-au schimbat un pic în bine și mi-aș putea permite. Dar nu aș vrea să se simtă încurajat. Și nu e vorba că nu mi-ar plăcea de el. Comunicăm foarte bine și știu că ne-ar putea fi bine împreună. Dar știind ce părere are despre cea care ar fi aleasa lui, nu aș risca să mă implic într-o relație din care să ies șifonată. Și sunt convinsă că ar fi o relație temporară.
Mă iubește doar parțial
Eu nu vreau ca al meu copilul să vadă bărbați venind la noi în casă. Dacă va veni unu, acela îi va fi tată, pentru că tatăl lui biologic a uitat că are această calitate.
Dacă va veni un bărbat în casa mea, acela trebuie să fie unul asumat, să nu se sperie de un copil și de ce presupune creșterea lui. Acel bărbat va trebui să-mi iubească și copilul ca și pe mine, pentru că eu nu sunt întreagă fără copilul meu. Dacă nu mi-ar accepta copilul, ar fi ca și cum ar iubi doar o bucățică din mine. Și, din păcate, exact asta simt eu în legătură cu Robert. Am sentimentul că îi place o parte din mine, iar asta pentru mine nu e de ajuns.
