Un eveniment de mare importanță spirituală a avut loc recent la Mănăstirea Moreni din județul Vaslui. Opt femei au fost tunse în monahism în cadrul unei slujbe oficiate de Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor. Deși ceremonia respectă o rânduială milenară a Bisericii Ortodoxe, imaginile surprinse în timpul ritualului au generat un val de reacții și controverse pe rețelele sociale.
Un act de renunțare totală la viața lumească
Ceremonia a marcat trecerea femeilor din viața laică în viața monahală. Ele au depus voturile tradiționale ale sărăciei, fecioriei și ascultării, însemnând renunțarea definitivă la lumea materială pentru a-și dedica viața rugăciunii și slujirii lui Dumnezeu.
Femeile care au fost tunse în monahism sunt: Parascheva Balan, Fanuria Crăciun, Macrina Busuioc, Lucia Busuioc, Alexandra Chiseliță, Chiriachi Gavriluță, Tecla Bărbuță și Ecaterina Duduman. Momentul a fost unul solemn, profund simbolic și intens încărcat spiritual.
Ritualul care a stârnit reacții virale
Imaginile cu cele opt femei întinse la pământ, cu părul desfăcut și îmbrăcate în alb, au fost preluate pe scară largă în mediul online. Mulți internauți s-au arătat impresionați sau chiar tulburați de simbolistica vizuală a momentului.
„Doriţi să vă învredniciţi de îngerescul chip şi să fiţi rânduiţi în ceața monahilor?” întreabă preotul, potrivit filmării devenite virală. „Aşa cu ajutorul lui Dumnezeu, preasfinţite părinte!”, răspund ele.
Unii observatori, însă, au catalogat ceremonia drept „barbară” sau „medievală”. Comentarii precum „ne-ați întors în urmă cu 500 de ani” sau „suntem în Evul Mediu” reflectă o ruptură între percepția modernă și simbolismul profund al Bisericii Ortodoxe.
Ce presupune tunderea în monahism?
Pe lângă tăierea simbolică a părului, care semnifică lepădarea de voia proprie, noile monahii primesc și veșmintele specifice: cămașa, dulama, mantia, potcapul, precum și mătăniile, brâul și crucea pectorală. Ele stau întinse la pământ, gest care simbolizează moartea față de lume și renașterea spirituală într-o viață dedicată lui Hristos.
Este o scenă profundă, dar care poate avea un impact vizual puternic asupra celor neinițiați în teologia ortodoxă. Fără o contextualizare adecvată, imaginile pot părea șocante sau pot genera interpretări eronate.
Tradiție vie, dar greu de înțeles pentru publicul larg?
Pentru Biserica Ortodoxă, aceste rânduieli nu sunt acte de umilință, ci expresii ale unei alegeri spirituale majore. Cu toate acestea, difuzarea lor în spațiul public ridică întrebări: sunt pregătite rețelele sociale să găzduiască astfel de manifestări ale credinței fără a le denatura mesajul?
Unii teologi susțin că astfel de ritualuri ar trebui explicate mai clar, pentru a evita reacțiile de respingere sau ridiculizare. În același timp, credincioșii consideră că frumusețea ascetică a slujbei nu trebuie sacrificată pentru a mulțumi opinia publică.
O alegere liberă, nu o constrângere
Este esențial de subliniat că cele opt femei au intrat în monahism din proprie voință. Alegerea vieții monahale implică ani de pregătire și reflecție profundă. Așadar, gesturile simbolice nu sunt impuse, ci asumate ca expresii ale renunțării totale la viața lumească.
Departe de a fi o manifestare retrogradă, tunderea în monahism de la Mănăstirea Moreni este un act de credință autentică, înrădăcinat în tradiția bimilenară a Bisericii Ortodoxe.
