Mulți părinți se confruntă cu momente dificile la masă, când copilul refuză să mănânce anumite alimente sau vrea să mănânce doar câteva feluri preferate. Această etapă este obișnuită în dezvoltarea copiilor și nu indică neapărat o problemă de sănătate. Înțelegerea motivelor pentru care copiii devin mofturoși și aplicarea unor strategii simple pot transforma mesele într-o experiență mai ușoară și mai plăcută pentru întreaga familie.
Nu există o definiție universală pentru copilul mofturos, dar în general acesta este definit printr-o dietă limitată sau prin refuzul alimentelor care înainte erau acceptate. Mofturile pot varia de la o mică preferință la un refuz constant de a încerca alimente noi.
Între 25% și 45% dintre copii experimentează mofturi alimentare, iar unele cercetări arată că aproximativ 25% dintre copiii cu vârste între 1,5 și 5 ani trec prin această etapă. În China, un studiu a constatat că 50% dintre preșcolarii cu vârste între 3 și 7 ani aveau comportamente de tip mofturos. Aceste date arată că, deși frustrante, mofturile la mâncare sunt un comportament obișnuit în copilărie.
Mofturile alimentare pot fi influențate de mai mulți factori. Ele pot apărea ca urmare a etapelor de dezvoltare, a sensibilităților senzoriale, a presiunii la masă sau a altor aspecte care influențează deschiderea copilului către alimente noi.
Deși mofturile alimentare pot fi stresante, în multe cazuri acestea dispar de la sine. Iată câteva strategii utile:
Unii copii au nevoie să încerce un aliment de mai multe ori înainte să-l accepte. Dacă copilul nu vrea un anumit aliment, așteaptă câteva zile și încearcă din nou. Schimbarea formei sau a prezentării alimentului poate ajuta.
Servește un singur aliment nou alături de unul pe care copilul îl acceptă deja. Astfel, masa devine mai puțin copleșitoare.
Dă copilului două opțiuni din care să aleagă. Acest lucru respectă independența copilului și îl ajută să se simtă implicat în decizia legată de masă.
Copiii observă comportamentul părinților. Mesele în familie, unde fiecare consumă diverse alimente, încurajează curiozitatea și acceptarea gusturilor noi.
Uneori, schimbarea locului de servire a mesei, cum ar fi o masă în aer liber sau în living, poate crește deschiderea copilului la gusturi noi.
Nu forța copilul să mănânce și nu folosi desertul ca recompensă pentru a consuma legumele. Presiunea poate avea efect invers și poate întări refuzul.
Copiii care participă la pregătirea mesei sunt mai curioși și mai deschiși să guste ceea ce au ajutat să pregătească.
Permite copilului să exploreze mâncarea prin atingere, miros și privire înainte de a o gusta. Astfel, alimentul devine mai familiar și mai atractiv.