România este cunoscută pentru țuica sa de prune, considerată una dintre cele mai bune din lume. Această băutură este produsă tradițional, de mii de ani, și are o valoare culturală importantă. Procesul de producție poate fi uneori dificil și poate întâmpina diverse probleme, printre care, țuica afumată. În cele ce urmează vă vom prezenta două variante despre cum salvezi țuica afumată.
Cum se remediază țuica afumată?
Una dintre problemele cele mai întâlnite în producția de țuică sunt aroma afumată și gustul acru. Aceste probleme pot fi cauzate de descoperirea țuicii fumate oricând în timpul procesul de producție – de la fermentare la distilare. Dar această problemă poate fi remediată. Pentru îndepărtarea mirosului și gustului afumat, există două remedii:
- Ceapă crudă: ai nevoie de o ceapă crudă pe care să o folosești ca dop pentru recipientul în care ții țuica. Lasă ceapa crudă pe post de dop, timp de 6 săptămâni. În această perioadă, dacă ceapa se înmoaie, o vei înlocui cu alta proaspătă.
- A doua distilare: această metodă este mai eficientă și se aplică în cazul unei cantități mai mari de țuică. Această metodă constă în adăugare de apă, în proporție de 1:9, o parte apă, nouă părți țuică și opțional, sâmburi de prună pisați. Acest amestec se distilează din nou, rezultând țuica curată, fără aromă de fum.
Vezi și Cât se lasă prunele la fermentat pentru țuică. Pontul gospodarilor de la țară ca să aibă gust bun
Ce trebuie să știi despre țuică
- Prin procesul de învechire, țuica dobândește proprietăți mai bune, iar alcoolii volatili se evaporă. Trebuie precizat că țuica este cu atât mai toxică cu cât are concentrația de alcool mai scăzută, pentru că, în general, este făcută la foc slab, temperatura de fierbere este mai mică și nu ajunge să volatilizeze alcoolii superiori.
- Țuica are o concentrație de alcool de în jur de 40%, pălinca are 40% până la 80% (fiindcă este dublu distilată), iar rachiul are undeva în jurul valorii de 40%.
- Depozitarea în recipiente din sticlă se face doar după ce țuica a fost păstrată în butoaie din lemn, cum sunt cele de dud, de stejar sau de salcâm. Întreg acest proces se realizează la o perioadă de cel puțin un an din momentul în care țuica a fost depozitată în recipientele din lemn și doar atunci când recipiente din sticlă sunt închise cu un dop din plută în mod ermetic.
- Pe toată perioada de maturare, țuica va pierde cam 5% din cantitate, datorită faptului că lemnul ajunge să absoarbă apa din substanță. Cu toate acestea, rezultatul este unul benefic, întrucât țuica devine mai „tare”.
- Țuica este un simbol al zonei Ardealului, fiind atestată documentar în Bistrița, în anul 1386.
- În mediul rural, se crede că țuica este „sănătate curată”, însă zicala este cât se poate de departe de adevăr.
Citește și Ce să faci dacă țuica a ieșit acră. Trucul prețios pe care îl folosesc bunicii de ani buni
