De unde provine expresia „toamna se numără bobocii”. Cu toții am auzit această expresie cel puțin o dată în viață, însă nu multă lume cunoaște cu adevărat de unde provine ea. Dar mai întâi să vedem ce semnificație are mai exact.
De unde provine expresia „toamna se numără bobocii”
Toamna este anotimpul în care oamenii culeg roadele muncii lor de peste vară. Este un anotimp al tranziției, dar și al echilibrului. La nivel simbolic, toamna poate fi considerată ca o trecere către amurgul vieții, o perioadă în care omul ajunge în etate.
Totodată, toamna reprezintă conservarea vieții și a necesităților sale. În această perioadă, animalele se pregătesc pentru iarnă prin stocarea hranei și crearea unor spații de hibernare confortabile.
Odată cu venirea toamnei, oamenii tind să se retragă în interior și să se concentreze mai mult pe activități de interior.
Tot toamna are loc și echinocțiul, când ziua și noaptea devin egale. De altfel, echinocțiul a fost asemănat de culturile antice cu conceptul de echilibru.
Dar expresia „toamna se numără bococii” are mai multe semnificații. Pe de o parte exprimă faptul că în acest anotimp începe școala. Este o etapă foarte importantă pentru elevii care încep pentru prima dată școala, adică „bobocii”. Expresia este valabilă și pentru elevii care încep liceul.
De asemenea, expresia „toamna se numără bobocii” se referă și la păsări. Bobocii păsărilor eclozează vara, după o clocire de circa 4-5 săptămâni. Însă nu toți puii care ies din ou supraviețuiesc mult timp. Spre exemplu, în cazul celor de rață și gâscă, rata de supraviețuire este între 45% și 75%. Puii de găină, în schimb, sunt mai norocoși, rata de supraviețuire în rândul lor fiind de 70-80%. Acesta este motivul pentru care bobocii trebuie numărați toamna și nu vara, imediat cum ies din ou.
Totodată, sensula cestei zicale este că munca poate fi cu adevărat apreciată doar la finalul ei. După o perioadă de muncă, vine timpul în care poți celebra succesul.
Cele mai cunoscute proverbe românești
În limba română există o mulțime de proverbe și zicale care se potrivesc în diferite situații. Iată o listă cu cele mai folosite dintre ele:
- Vorba dulce, mult aduce.
- Meseria e brățară de aur.
- Vorbești de lup și lupul la ușă.
- Dacă tăceai, filosof rămâneai.
- Fă-te frate cu dracul până treci puntea.
- A împușca doi iepuri dintr-un foc.
- Bine faci, bine găsești.
- Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
- A face pe cineva cu ou și cu oțet.
- A pune carul înaintea boilor.
- Cu răbdarea treci și marea.
- A face ochi dulci cuiva.
- După război, mulți viteji se arată.
- Cine nu încearcă, nici nu câștigă.
- Vorba e de argint, tăcerea de aur.
- Cine se scuză se acuză.
- Surdul nu aude, dar le potrivește.
- Vorba lungă, sărăcia omului.
- Peștele de la cap se-mpute.
- Să stăm strâmb și să judecăm drept.
- Buturuga mică răstoarnă carul mare.
- Cine se-aseamănă, se-adună.
- A fi prins cu cioara vopsită.
- Unde-s mulți, puterea crește.
- Ajută-te singur și Domnul te va ajuta.
- Bate fierul cât e cald.
- Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.
- Ziua bună se cunoaște de dimineață.
- Cine se scoală de dimineață, departe-ajunge.
