Halvaua este un aliment foarte consumat de români, mai ales în perioada postului. Aceasta se bucură de popularitate pentru că este ieftină și sățioasă, însă puțini știu că este o adevărată bombă calorică. Din ce este făcută, de fapt, halvaua și cât de tare îngrasă.
Din ce e făcută halvaua
Halvaua provine din bucătăria orientală, însă a câștigat rapid popularitate și la noi, datorită gustului pe care îl are și faptului că poate fi consumată în timpul postului. La bază, halvaua poate fi de două tipuri: pe bază de făină și pe bază de semințe. De obicei, halvaua pe care o consumă cel mai adesea românii este obținută dintr-un amestec de semințe/nuci, zahăr și arome.
Halvaua conține proteine, glucide, lipide, carbohidrați, minerale și acizi grași. Consumată în cantitatea corectă, aceasta poate fi o gustare sănătoasă, însă orice exces este dăunător pentru organism. Halvaua are aproximativ 550-600 de calorii pe suta de grame, ceea ce înseamnă considerabil mai mult decât ciocolata, de exemplu.
Specialiștii atrag atenția că, pentru a nu fi o bombă calorică pentru organism, aceasta trebuie consumată în cantități moderate. O porție corectă de halva reprezintă aproximativ 30 de grame de produs pe zi.
Ce ingrediente are halvaua din comerț
Atunci când cumperi halva, trebuie să te orientezi nu doar după preț, ci și după lista de ingrediente. În anii trecuți, Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor a studiat mai multe tipuri de halva de pe piață. ANPC a constatat că majoritatea au în compoziție ingrediente de calitate și pot fi consumate în siguranță.
Dintre tipurile de halva studiate, mai mult de jumătate nu aveau deloc E-uri în compoziție, o treime conțineau un singur aditiv alimentar de tip E, iar foarte puține conțineau 3 E-uri. În general, halvaua care se găsește în magazine conține un amestec de semințe, glucoză și vanilie.
Citește și: Secretul pentru cea mai bună maioneză de post. Ingredientul care poate înlocui ouăle
„Consumată raţional, are efecte depurative, antioxidante, tonice şi remineralizante. De altfel, un alt atu îl are şi în tulburările de memorie, prin conţinutul crescut de lecitină. Până la urmă, foarte importantă e provenienţa produsului şi conţinutul în seminţe de susan, dar recomandarea de bază este şi rămâne consumul limitat de halva zilnic. Excesul se poate transforma într-o veritabilă bombă calorică. Dacă mănânci halva goală până la 30 grame pe zi, nu se depune, dar în combinaţie cu pâinea, tot se depune.”, precizează medicul Dan Merişca.
La bază, cuvântul halva vine din limba arabă (halwa) și descrie două feluri de deserturi: unul pe bază de făină și unul pe bază de unt și nuci. Primul este obținut din făină de cereale, de obicei de griș, ulei și zahăr și are o consistență gelatinoasă. Al doilea este făcut din pastă de susan sau alte tipuri de semințe și nuci (pot fi semințe de floarea-soarelui), zahăr și arome. Acesta din urmă este tipul de desert pe care îl consumă cel mai adesea românii și are o textură sfărâmicioasă.
