Am fost patru ani într-o relație din care am ieșit destul de „șifonată”, ca să zic așa. Șifonată în sensul că am suferit foarte mult, atât înainte, cât și după ce a plecat. Da, știu că sună ciudat. Dar înainte de a mă părăsi, am suferit după ce am aflat că are o relație paralelă. Apoi am suferit când m-a părăsit. În final, după ce am crezut că am reușit să depășesc momentul, fostul meu partener vrea să ne împăcăm.
Au trecut doar câteva luni și abia începusem să-mi recapăt echilibrul. Pentru că, trebuie să recunosc, toată această poveste m-a zdruncinat destul de tare. Mi-a fost foarte greu să-mi revin. De fapt, nici nu eram recuperată total după acea despărțire. Dar am încercat să fiu tare și să merg mai departe. Mi-am tot spus că nu mă merită, după tot ce mi-a făcut.
A fost infernal momentul în care am aflat că mai are o relație. Am vrut să cred că e o glumă. Sau că nu despre el e vorba. Pe fata cu care era în paralel cu mine a adus-o la o petrecere a firmei lui. Nu știam ce caută acolo. O știam din vedere, dar nu îmi aminteam exact de unde o cunosc. Apoi mi-am amintit că era verișoara unui amic de-al nostru. Ne-o prezentase la ziua lui. Apoi am uitat de ea, pentru mine nu a prezentat interes. În afară de faptul că era o apariție vulgară, n-am remarcat nimic la ea.
Fostul meu partener vrea să ne împăcăm
A apărut, apoi, la petrecerea de firmă a iubitului meu și l-am întrebat dacă lucrează la ei. A spus că nu, dar că e invitată acolo. Și mi-a plasat-o mie, să-i țin companie, în timp ce el socializa cu colegii și cu șefii lui. Din acel moment am știut că ceva nu e în regulă între ei.
În excesul lui de zel, a vrut să ne împrietenească, mizând pe faptul că așa îmi va fi mai greu să observ ceva între ei. Dar a mers pe o pistă greșită. Cunoscându-l – nu era prima oară când făcea asta – am știut că e ceva la mijloc. Așa că doar i-am urmărit „cu atenție și îngrijorare”, iar bănuielile mele s-au confirmat în scurt timp. Am mers neanunțată la biroul lui, dar ce surpriză, nu era acolo. Mi s-a spus că e plecat la masă. Știam că nu e la masă, așa că l-am sunat. Când l-am întrebat unde e, mi-a spus că la birou. Dar l-am anunțat că și eu sunt la el la birou, iar el pare invizbil acolo. A început să se bâlbâie, că a ieșit, că vine imediat, în fine. I-am spus că vreau să vorbesc cu Corina. Așa o cheamă pe fata aceea. Nu mi-a dat-o la telefon, dar era clar că s-a declanșat conflictul.
A venit acasă doar spre seară. Am avut de atunci discuții despre asta zilnic, iar după o săptămână a plecat de tot. Am suferit enorm. Am fost supărată și am plâns săptămâni în șir. Când, în final, am simțit că încep să-mi revin, după trei luni, fostul meu partener vrea să ne împăcăm. Nu știu ce să fac, pur și simplu mi-a dat lumea peste cap. Încă îl mai iubesc, dar mi-e o teamă teribilă să nu mă facă iar să sufăr.
