Limba română, o barieră pentru copiii repatriați. Cu ce probleme se confruntă la întoarcere - Ego.ro

Limba română, o barieră pentru copiii repatriați. Cu ce probleme se confruntă la întoarcere

Limba română, o barieră pentru copiii repatriați. Cu ce probleme se confruntă la întoarcere

Revenirea în România a tot mai multor familii din diaspora a creat o realitate nouă pentru școlile din țară: numărul elevilor care au studiat în străinătate și care acum revin în sistemul educațional românesc este în continuă creștere. În 2024, potrivit datelor oficiale, peste 9.700 de elevi din diaspora erau înscriși la școli din România. Fenomenul este în expansiune, iar autoritățile încep să ia măsuri concrete pentru a facilita reintegrarea acestora.

Adaptarea la un nou sistem – între provocare și dor de „acasă”

Mulți dintre acești copii s-au născut sau au crescut în străinătate, având un contact limitat cu limba română și cu specificul cultural al țării. Este cazul Larisei, o elevă de clasa a VII-a, care a trăit în Portugalia și a fost înscrisă recent la o școală din Tecuci.

„Ea s-a născut și a crescut acolo. A mers la o grădiniță și o școală catolică”, spune Gabriela Lupu, mama fetei.

Revenirea a fost o decizie de familie, iar participarea la cursurile speciale de acomodare a fost esențială pentru a o ajuta pe Larisa să se exprime mai ușor în limba maternă.

Și Claudia, elevă de clasa a X-a, s-a întors împreună cu familia din Italia. Deși vorbea româna în vacanțe, șocul revenirii a fost real.

„A fost greu, la început, să mă adaptez. Și cu colegii, și tot. Limba română e mult diferită la scris, față de italiană”, spune ea. Mama Claudiei confirmă dificultățile: „După 22 de ani afară, da, a fost greu. La un moment dat vorbeam doar italiană”.

Inițiativa Ministerului Educației: responsabili și baze de date pentru reintegrare

Pentru a răspunde acestor provocări, Ministerul Educației solicită tuturor inspectoratelor școlare să desemneze un responsabil pentru elevii reveniți din străinătate. Scopul principal este constituirea unor grupe de acomodare, organizarea unor ore remediale și monitorizarea procesului de reintegrare.

Pe lângă aceasta, se va crea o bază de date cu elevii reveniți și cu grupele formate, pentru a urmări progresul acestora și eficiența măsurilor aplicate. Ministerul mai propune și evaluarea profesorilor implicați în acest proces, pentru a asigura o abordare unitară și eficientă la nivel național.

Cazuri concrete: cum se adaptează copiii în școli din România

Un exemplu concret vine din Târgu Jiu, unde o școală generală cu aproape 1.500 de elevi are 115 copii veniți din străinătate. Dintre aceștia, trei frați au trecut prin întregul proces de acomodare. Directorul instituției, Vasile Udroiu, spune că adaptarea nu a fost ușoară, dar rezultatele sunt încurajatoare:

„Chiar dacă procesul de acomodare a fost unul greu, azi, din discuțiile și cu părinții și cu ei, nu s-ar mai întoarce în Occident”.

În fiecare an, aceeași unitate de învățământ primește între 30 și 40 de solicitări de înscriere din partea familiilor revenite în țară.

România, din nou acasă: elevii redescoperă școala românească

Deși procesul de readaptare este uneori dificil, mulți dintre copiii reveniți simt că România este „acasă”. Alexia Marina Mocanu, elevă în clasa a X-a, afirmă cu sinceritate:

„Oamenii-s altfel, la școală e altfel. E altfel de mediu de viață și îmi place mai mult în țară, unde e casa mea”.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!

Urmăriți EGO.ro și pe
Simona Pătruleasa nu spune ”nu” atunci când e vorba de întoarcerea în TV. Ce face acum, de când ”stă acasă”
9 0 note
Ți plăcut articolul? Dă și tu o notă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *