Marţea Albă, tradiţii şi obiceiuri. Ce este bine să facă toţi copiii în această zi

Marţea Albă, tradiţii şi obiceiuri pe care este bine să le respecţi dacă vrei să îţi meargă bine. În Săptămâna Luminată, așa cum se numește prima săptămână de după Învierea Domnului, este o perioadă încărcată de semnificaţii. În această săptămână nu ai voie să faci treburi casnice precum spălatul hainelor, curățenie sau călcatul rufelor. Fiecare zi a acestei săptămâni are o denumire specifică.

Marţea Albă, tradiţii şi obiceiuri. Înfrățirea între copii

În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Iisus Hristos.

Marțea Albă era considerată zi nelucrătoare la sate. Oamenii nu aveau voie să spele sau să facă alte treburi casnice în a treia zi după Paşte. Potrivit tradiției, în a treia zi de Paște are loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț (pâinea pentru împărtășanie), sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat coform unei rânduieli speciale. După sfărâmare, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

La ce biserică slujește părintele Constantin Necula. Ce studii are, de fapt

La ce biserică slujește părintele Constantin Necula. Este unul dintre cei mai cunoscuți preoți de la noi din țară. Are 51 de ani și a…

Condimentul pe care să-l adaugi când gătești orez. Îi dă un plus de savoare

Condimente speciale pentru orez

În această zi, precum și în celelalte zile până la Înălțarea Domnului nu se fac mătănii. Slujbele de înmormântare din Marțea Albă, la fel ca și în celelalte zile ale Săptămânii Luminate, vor fi înlocuite cu slujbele Învierii, care vorbesc despre triumful vieții asupra morții.

A treia zi a sărbătorii de Paște mai este cunoscută și sub numele de Mătăcălăul, un prilej de bucurie prin practicile de înfrăţire între copiii de până la 14 ani. În această zi, copiii merg la un pom înflorit pentru a se înfrăți, iar sub pom așează ouă roșii și sare. De asemenea, ei aduc și alte bucate pe care le or mânca la final (mămăligă, omletă, cârnați).

Săptămâna Luminată, tradiții și obiceiuri

Se spune că cei care mor în ziua de Paște sau în Săptămâna Luminată ajung direct în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au făcut, pentru că în această săptămână porțile Raiului rămân deschise. De asemenea, se spune că cei care se nasc în această săptămână vor fi oameni foarte norocoși în viață.

Odată cu sărbătoarea Învierii, se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele. Se spune în  popor că prin acest gest, oamenii alungă spiritele rele.