Timp de decenii, îmbătrânirea a fost percepută ca un proces inevitabil de declin fizic și mental. Cu toate acestea, cercetările recente arată că această viziune nu este doar pesimistă, ci și inexactă. Un grup de oameni de știință a descoperit că există persoane care își păstrează claritatea mentală și sănătatea fizică chiar și după vârsta de 80 de ani. Aceștia sunt numiți „Super-vârstnici” sau „SuperAgers” și demonstrează că longevitatea poate fi însoțită de o calitate excepțională a vieții.
Ce îi face pe super-vârstnici diferiți?
Conceptul de SuperAgers a fost introdus în 2008 de către prof. Emily Rogalski de la Universitatea Northwestern din Illinois, SUA. Studiile sale au arătat că unii oameni de peste 80 de ani au o memorie la fel de bună ca cea a unei persoane de 50-60 de ani. Inițial, cercetătorii au avut dificultăți în a identifica astfel de indivizi. „Știam că am ridicat standardele foarte sus”, explică Rogalski, acum profesor de neurologie la Universitatea din Chicago. Pe măsură ce studiile au avansat, s-a descoperit că acești vârstnici excepționali prezintă o subțiere mult mai lentă a cortexului cerebral, ceea ce le permite să își păstreze abilitățile cognitive.
Mai mult decât atât, stilul de viață al super-vârstnicilor joacă un rol esențial în menținerea sănătății lor fizice și mentale. Prof. Jugdeep Dhesi, geriatru și președinte al Societății Britanice de Geriatrie, subliniază legătura strânsă dintre cele două aspecte:
„Este dificil să separăm sănătatea fizică de cea cognitivă, pentru că ele se influențează reciproc”.
Reziliența: cheia longevității active
Un element esențial care îi diferențiază pe super-vârstnici de restul populației este capacitatea lor de a face față provocărilor cu reziliență. Profesoara Rogalski a intervievat numeroși astfel de oameni și a descoperit că mulți dintre ei au trecut prin momente extrem de dificile – de la supraviețuirea Holocaustului până la pierderi personale devastatoare. Cu toate acestea, au reușit să-și păstreze optimismul și să își reconstruiască viața.
„Putem învăța să privim lucrurile diferit și să găsim binele chiar și în cele mai grele situații. Nu este ușor, dar întotdeauna există o oportunitate de a ne schimba modul de a percepe realitatea”, explică Rogalski.
Această perspectivă este susținută și de dr. Dawn Harper, medic și ambasador al sănătății și bunăstării, care afirmă că persoanele care rămân blocate în resentimente și furie sunt mai predispuse la probleme de sănătate. Ca exercițiu, ea recomandă ținerea unui jurnal în care să fie notate zilnic lucruri care aduc bucurie, fie ele și simple, cum ar fi observarea unei flori înflorite.
Mișcarea și conexiunile sociale
Un alt factor crucial pentru menținerea sănătății este activitatea fizică. Super-vârstnicii nu duc neapărat un stil de viață sportiv intens, dar rămân activi în viața de zi cu zi. De exemplu, mulți dintre ei aleg să își facă singuri treburile casnice sau să se plimbe zilnic. Prof. Jugdeep Dhesi recomandă chiar un exercițiu simplu pentru menținerea forței musculare: ridicarea de pe scaun și așezarea de 20 de ori la fiecare două ore.
În plus, conexiunile sociale sunt esențiale pentru păstrarea sănătății mentale. Studiile arată că izolarea socială crește riscul de demență cu 50%. În schimb, super-vârstnicii sunt mult mai implicați în activități de grup și au o rețea socială solidă. „O conversație nu este un proces simplu. Creierul trebuie să analizeze informațiile și să formuleze răspunsuri, ceea ce îl menține activ”, explică Rogalski.
Voluntariatul și învățarea continuă
Un alt obicei comun în rândul super-vârstnicilor este implicarea în activități de voluntariat. Acest lucru nu doar că le oferă un scop și le îmbogățește viața socială, dar le menține și mintea activă. Prof. Dhesi observă că mulți vârstnici din comunitatea sa sunt implicați în astfel de activități și subliniază beneficiile majore ale acestui stil de viață.
Totodată, dorința de a învăța lucruri noi joacă un rol esențial în menținerea sănătății cognitive. Super-vârstnicii sunt curioși și dispuși să exploreze noi domenii, fie că este vorba de gătit, artă sau tehnologie.
„Creierul nostru reacționează foarte bine la învățarea unor lucruri noi, mai ales atunci când acestea sunt provocatoare”, spune Rogalski.
Alimentația și atitudinea față de îmbătrânire
Nu în ultimul rând, dieta joacă un rol esențial. Super-vârstnicii urmează, de obicei, o alimentație echilibrată, bazată pe fructe, legume, cereale integrale și pește, evitând în același timp excesul de carne roșie și alimente procesate. Această dietă ajută la încetinirea declinului cognitiv și la menținerea sănătății fizice.
În plus, studiile arată că persoanele care au o viziune pozitivă asupra îmbătrânirii trăiesc, în medie, cu 7,5 ani mai mult decât cei care au percepții negative. Profesoara Becca Levy de la Universitatea Yale explică faptul că încă de la vârsta de trei ani copiii încep să preia concepțiile culturale despre vârstă, iar aceste credințe le influențează sănătatea pe termen lung.
În concluzie, super-vârstnicii ne demonstrează că îmbătrânirea nu trebuie să fie sinonimă cu declinul. Printr-un stil de viață activ, o atitudine pozitivă, conexiuni sociale puternice și o curiozitate continuă, putem influența modul în care îmbătrânim. Oricând este momentul potrivit pentru a face schimbări benefice – nu este niciodată prea târziu să ne menținem mintea și corpul sănătos.
