Un număr semnificativ de români continuă să evite utilizarea cardurilor bancare și a conturilor curente, invocând diverse motive legate de venituri reduse, lipsa de utilitate percepută a acestor servicii sau pur și simplu preferința pentru numerar. Un sondaj realizat la cererea Asociației Române a Băncilor arată că, în România, peste 4,4 milioane de persoane adulte nu dețin un cont curent, iar majoritatea acestora sunt persoane cu educație scăzută și venituri mici.
Românii fără conturi bancare: preferința pentru numerar și veniturile reduse, principalele motive pentru evitarea cardurilor
Unul dintre grupurile cele mai afectate de această lipsă de incluziune financiară este cel al persoanelor în vârstă. Conform sondajului, peste 1,7 milioane dintre românii care nu dețin conturi bancare sunt pensionari cu vârsta de peste 65 de ani. Aceștia constituie un segment important din populația care rămâne în afara sistemului bancar, în ciuda existenței unor conturi de bază care pot facilita plățile curente.
Preferința pentru numerar și faptul că pensiile sunt adesea plătite în numerar, fie din obișnuință, fie din lipsa de acces la servicii bancare, sunt printre motivele frecvent menționate.
„37% dintre cei care nu dețin conturi spun că au venituri prea mici pentru a justifica deschiderea unui cont, iar 20% motivează că sunt plătiți exclusiv în numerar”, se menționează în raportul sondajului.
Educația și mediul rural, factori determinanți
Lipsa educației financiare este un alt factor important care contribuie la excluderea bancară. Studiul arată că un sfert dintre bărbații adulți și o treime dintre femeile din România nu dețin carduri sau alte produse bancare. De asemenea, 7% dintre cei chestionați afirmă că pur și simplu nu consideră util să aibă un cont bancar.
Diferențele între mediul urban și cel rural sunt, de asemenea, evidente în ceea ce privește accesul la produse și servicii bancare. În mediul urban, aproximativ 82% din populație deține astfel de produse, în timp ce în mediul rural, acest procent scade semnificativ, la 60%. Aproape 40% din populația adultă din mediul rural este nebancarizată, ceea ce reflectă un decalaj semnificativ în ceea ce privește incluziunea financiară între cele două medii.
Creșterea gradului de incluziune financiară în ultimii ani
Cu toate acestea, există și semne pozitive. Gradul de incluziune financiară în România a crescut în ultimii doi ani, ajungând de la 68% la 71%, conform datelor prezentate de Asociația Română a Băncilor. Această îmbunătățire se datorează, în parte, accesului mai facil la tehnologie și a dezvoltării sistemelor de plăți electronice, care au devenit din ce în ce mai populare, în special în contextul pandemiei.
Accesul mai bun la servicii bancare poate contribui la creșterea incluziunii sociale și economice, însă pentru ca această tendință să continue, este necesar să se depășească barierele legate de educația financiară și de preferințele tradiționale pentru numerar.
Salariul la plic, o practică încă răspândită
Un alt aspect important relevat de sondaj este legat de preferința multor români pentru plata salariilor în numerar. Aproximativ 20% dintre cei chestionați spun că preferă să primească salariul „la plic” și nu simt nevoia de a deține un card bancar. Această practică este încă răspândită în anumite domenii de activitate, în special în sectoarele unde plățile informale sau „la negru” sunt frecvente.
Plata în numerar continuă să fie o practică uzuală în România, în ciuda eforturilor băncilor și autorităților de a încuraja plățile electronice și de a reduce economia informală.
„8% dintre respondenți au declarat că fac toate plățile în numerar și nu văd niciun beneficiu în utilizarea serviciilor bancare”, arată studiul realizat la cererea Asociației Române a Băncilor.
Citește și: Cum poți afla codul PIN al cardului bancar, dacă l-ai uitat. Pașii esențiali de urmat
În ciuda unor progrese înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește incluziunea financiară, un număr considerabil de români continuă să rămână în afara sistemului bancar. Motivele variază de la venituri reduse și educație financiară scăzută, până la preferința pentru numerar și lipsa percepției asupra utilității conturilor bancare.
Creșterea accesului la produse bancare în zonele rurale și educarea populației cu privire la beneficiile acestora ar putea contribui la o mai bună incluziune financiară. Totodată, facilitarea accesului la servicii bancare pentru pensionari și alte categorii vulnerabile rămâne o provocare importantă.
